Cabaretul s-a mutat la Operetă

Răzvan Mazilu, prezentând un moment celebru din “Cabaret” la finalul unui spectacol cu momente de operetă clasică este imaginea perfectă a unui teatru care este nevoit să meargă în două direcţii.

Noua conducere a Teatrului Naţional de Operetă îşi propune să vină atât în întâmpinarea fanilor operetei clasice, cât şi a celor care spun că aici ar trebui să se producă musicaluri. 2007 a marcat apariţia în acest teatru a unor producţii diverse.

Au fost şi “Broadway-Bucureşti” şi “Bal”, un spectacol de teatru dans, dar şi piese clasice. Urmează “Cabaret” şi “Liliacul”. Şi refacerea sălii nu s-a terminat decât săptămâna trecută.

Arii, balete şi duete faimoase

Trei ani a durat ca sala Teatrului de Operetă, afectată de un incendiu în ianuarie 2005, să fie complet refăcută. Nefericitul eveniment din 2005 a repus în discuţie problema sediului acestei instituţii care, din 1986, când a fost dărâmat sediul de pe cheiul Dâmboviţei, funcţionează în Sala Mică a Teatrului Naţional.

Instituţia condusă de Ion Caramitru şi-a revendicat dreptul de proprietate asupra acestei săli şi cândva Teatrul Naţional va avea cinci săli. În schimb, Teatrul de Operetă va avea din nou propriul sediu. Lucrările la sala Omnia, acolo unde se va muta opereta, vor începe în cursul acestui an. Până când se va termina construcţia, instituţia va funcţiona în continuare în Sala Mică a Teatrului Naţional.

Cu covor
roşu, şampanie, caviar, artificii şi un spectacol de varietăţi, această sală a fost redeschisă duminică pentru public. Privită din unghiul spectatorului, ea arată exact la fel ca înainte de incendiu. Însă, dotările tehnice sunt mult îmbunătăţite. În plus
, Opereta dispune acum şi de un pian Bösendorfer, un unicat pe scena culturală românească.

În martie, teatrul, care timp de doi ani şi-a prezentat spectacolele în diferite săli din Bucureşti, a revenit în sala mică a TNB. Cum scena încă nu fusese refăcută, s-a achiziţionat atunci o scenă mobilă. Şi dacă în martie, revenirea Teatrului de Operetă în propria sală a fost sărbătorită cu un spectacol de tip Broadway, redeschiderea de duminică a marcat o revenire la opereta clasică.

“Bal la Prinţul Orlovski” e un spectacol în care Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian” a adunat momente din diferite spectacole mai vechi sau mai noi. Arii şi duete celebre din “Liliacul”, “Văduva Veselă” sau “Contesa Maritza”, în interpretarea unor vedete ale teatrului ca Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Alfredo Pascu au făcut corp comun cu balete celebre interpretate de ansamblul instituţiei.

Alexandru Tomescu - cel mai aplaudat protagonist al spectacolului

Pianul Bösendorfer trebuia şi el inaugurat şi această onoare i-a revenit lui Horia Mihail care în prima parte a cântat un fragment din Chopin. Unul din interpreţii celui mai aplaudat moment al spectacolului a fost acelaşi Horia Mihail.

Ceilalţi protagonişti ai acestui glorios moment au fost Alexandru Tomescu şi vioara Stradivarius Elder Voicu. Şi spectacolul nu s-a terminat atunci când interpreţii au ieşit la aplauze pe “Marşul lui Radetzky”.

În foaier, mai urma ceva. Printre spectatori, între ziariştii care transmiteau în direct momentul redeschiderii Operetei, Răzvan Mazilu şi câteva dansatoare au prezentat numărul din “Cabaret” cu care începe spectacolul “Broadway- Bucureşti”.

Şi nici chiar doamnele care în martie la premiera cu “Broadway-Bucureşti” spuneau că “asta nu e operetă” n-au mai strâmbat din nas.