Va vor cere din nou votul, in mod sigur, peste numai citeva luni. Vor veni iarasi cu promisiuni si angajamente. Merita sa-i mai bagati in seama?
"Ziarul de Iasi" le-a facut bilantul tuturor parlamentarilor de Iasi, dindu-le note pe trei criterii si calculind apoi media. Criteriile au fost: activitate parlamentara, sustinerea Iasului la centru si activitate in teritoriu. Primii doi ca eficienta sint Dan Carlan (PD-L) si Cristian Adomnitei (PNL). De ultimii doi probabil ca nici nu ati auzit: Vladimir Farsirotu (PRM) si Leonard Cazan (PSD). Cine este repetent si cine a trecut clasa?
Ati auzit de Farsirotu sau de Cazan?
Vladimir Farsirotu este de departe cel mai "discret" parlamentar ales la Iasi. Bucurestean de origine, deputatul PRM pare ca se afla de la inceputul mandatului in concediu prelungit. Potrivit paginii de internet a Camerei Deputatilor, Farsirotu a luat doar de doua ori cuvintul in plen: o data pentru a-si depune juramintul si a doua oara pentru a evoca personalitatea Papei Ioan Paul al II-lea. Fizician de profesie, deputatul PRM a adresat Guvernului o singura interpelare, privind "Infiintarea Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica".
Nici un cuvint insa despre Iasi, pe care, teoretic, il reprezinta in Parlament. De altfel, Farsirotu nu face nici un secret din dezinteresul pentru problemele "dulcelui tirg". "Fiecare partid isi repartizeaza oamenii intr-un judet sau altul. Importanta este activitatea parlamentarului in interesul general, nu al orasului in care a fost ales", a declarat deputatul, fara a putea mentiona insa activitatea depusa in "interesul general".
Farsirotu nu se poate lauda nici cu o activitate bogata in teritoriu, fiind o prezenta mai mult decit discreta la Iasi. "Nu vreau sa comentez. De altfel, am fost mereu in postura asta, incit nu vad ce-as avea de comentat", a afirmat Farsirotu, intrebat de ce crede ca ocupa ultima pozitie in topul parlamentarilor ieseni.
Un alt ilustru necunoscut ajuns in Parlament pe voturile iesenilor este deputatul PSD Leonard Cazan. Aflat deja la al treilea mandat, primele doua ca reprezentant al judetului Neamt, alesul nu poate primi nota de trecere la nici o categorie. Practic, Leonard Cazan s-a indreptat spre tribuna Parlamentului pentru a vorbi doar de trei ori, fara a mentiona vreodata Iasul.
De asemenea, numele sau figureaza pe doar opt propuneri legislative, una singura materializindu-se intr-o lege. In peste trei ani de mandat, presa locala nu a avut sansa de a-l vedea la fata, cu atit mai putin alegatorii. Cu o medie generala de 4, Cazan este al doilea parlamentar de Iasi repetent. Deputatul PSD nu a putut fi contactat pentru a-si motiva "corigentele".
Dorneanu a confundat Iasul cu Harghita
Nici Valer Dorneanu nu poate obtine o nota de trecere pentru activitatea sa in interesul iesenilor. Vicepresedintele Camerei Deputatilor pare sa nu-si fi amintit vreodata ce judet reprezinta in forul de la Bucuresti. Din cele 6 declaratii politice si trei interpelari lipseste cuvintul Iasi, desi deputatul se afla deja la al doilea mandat in care ne reprezinta judetul. Cu toate acestea, parlamentarul nu si-a uitat plaiurile natale.
Originar din Harghita, Dorneanu este initiator al Legii 203/2006 privind trecerea Ansamblului Folcloric Rapsodia Calimanilor din Municipiul Toplita, judetul Harghita, in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor. Ca activitate parlamentara generala, Dorneanu figureaza pe pagina de internet a institutiei cu 23 de propuneri legislative, patru dintre acestea devenind legi. In teritoriu a fost vazut de regula la mitingurile electorale organizate de PSD si la taierile de panglici.
Deputatul PSD Vasile Mocanu s-a facut remarcat in Parlament cind le-a luat apararea parlamentarilor securisti. Social-democratul a tunat si fulgerat cind s-a pus problema trecerii arhivelor fostei securitati la CNSAS. El si-a indemnat atunci colegii sa se impotriveasca celor care urmaresc deconspirarea fostilor informatori. "Din pacate, asistam in aceste ultime saptamini efectiv la "curatarea" clasei politice. «Dosariada» a devenit cel mai bun mijloc de indeplinire a planurilor politice ale sefului statului. Sint absolut convins ca se vor arata parlamentari din toate partidele - de la Putere si din Opozitie -, care vor face totul pentru a bloca acest proiect politic inconstient", declara Mocanu in septembrie 2006.
Deputatul trece totusi clasa, fiind bine informat cu privire la problemele Iasului. Social-democratul figureaza in scriptele Camerei Deputatilor cu 140 de luari de cuvint in plen, in majoritatea cazurilor referindu-se la situatia proasta a agriculturii din judet. Mocanu a criticat, printre altele, lipsa de transparenta a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura Iasi sau criteriile politice prin care au fost destinate fonduri bugetare scolilor din judet. In teritoriu, Mocanu si-a desfasurat activitatea preponderent in zona Tirgu Frumos, unde-si are biroul
parlamentar.
Dumitriu a trecut clasa pentru "buna purtare"
Cea mai mare nota dintre toti alesii PSD, 7, a obtinut-o fostul sef al ISJ Mihai Dumitriu. Deputatul se numara printre cei mai "inovatori" parlamentari. El se lauda cu 61 de propuneri legislative, 14 dintre acestea gasindu-si rezultat in legi sau modificari de legi. Cel putin formal, Dumitriu pare ca a ramas conectat la problemele judetului, interpelarile facute Guvernului privind cu precadere situatia Aeroportului, a soselei de centura ori a unor scoli iesene. Nota finala a fost insa afectata de lipsa de comunicare si de prezentele rare in teritoriu.
Singura femeie parlamentar de Iasi, profesoara Gabriela Nedelcu, nu a rupt gura tirgului la Bucuresti, obtinind o nota finala mica, de 5,33. Ea si-a facut auzita vocea in Legislativ de doar 18 ori. In nici o luare de cuvint nu a mentionat judetul care a votat-o. Deputata PSD si-a mai spalat din pacate la nivel de intrebari si interpelari adresate Executivului, majoritatea avind ca subiect Iasul.
Printre acestea, Nedelcu ii lua apararea in 2005 lui Dumitru Anchidin, demis atunci din functia de director al Regionalei de Transport Feroviar Calatori Iasi. Anchidin a fost ulterior exclus si din PSD Iasi, dupa un conflict cu liderul filialei, Gheorghe Nichita. Ulterior, cunoscuta ca o apropiata a "gruparii Solcanu", Nedelcu a declarat ca nu mai este interesata de un nou mandat de parlamentar.
Fenechiu: vorbe multe si voturi in lipsa
Anghel Stanciu apare in topul celor mai vorbareti parlamentari, cu 167 luari de cuvint in plen. Totusi, un raport al Institutului de Politici Publice il desemna in vara pe fostul membru PRM, actual deputat PSD, drept cel mai chiulangiu parlamentar iesean.
Practic, potrivit monitorizarii IPP, Stanciu avea o prezenta la sedintele Camerei de doar 42%. Social-democratul s-a facut remarcat anul trecut si prin impotrivirea la proiectul de vot uninominal propus de Asociatia Pro Democratia, prin calitatea sa de membru al Comisiei Electorale. Stanciu nu poate obtine o nota de trecere cind vine vorba de lobby pentru judet. Luarile sale de cuvint au avut un caracter preponderent politic.
Totusi, printre initiativele cu care se lauda deputatul se numara cresterea salariilor cadrelor didactice. "Cel mai important proiect pentru care m-am batut a fost majorarea salariilor din invatamint. De asemenea, am fost printre initiatorii proiectului de lege prin care se infiinteaza clase speciale pentru elevii buni din mediul rural", a declarat Stanciu. Spre deosebire de ceilalti colegi PSD, deputatul a venit des in circumscriptie si a avut o activitate transparenta.
Liberalul Relu Fenechiu este consemnat pe pagina de internet a Camerei Deputatilor cu 195 de luari de cuvint. Cele mai multe au fost insa declaratii politice. Nota pentru activitatea parlamentara a liberalului are de suferit din cauza imaginii proaste si a unor scandaluri in care a fost implicat liderul PNL Iasi. De exemplu, in iulie 2007, IPP a publicat un raport din care reiesea ca Fenechiu ar fi votat 60 de proiecte de legi intr-o perioada in care deputatul se afla la Strasbourg.
Din informatiile puse la dispozitie de Camera Deputatilor celor de la IPP rezulta ca Fenechiu a fost prezent in perioada 21 iunie - 1 iulie la Sesiunea Ordinara a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, statul platindu-i pentru deplasare o suma totala de 14.973 de lei. Pe de alta parte, in aceleasi zile, liderul PNL Iasi isi folosea in Parlament cartela de vot pentru a aproba mai multe proiecte de legi. Misterul prezentei concomitent in doua locuri a ramas inca nerezolvat.
Pe de alta parte, la nivel de lobby pentru Iasi, liberalul a obtinut nota 9, cea mai mare dintre toti alesii trimisi in forul de la Bucuresti. Din cele 10 interpelari adresate Guvernului, 6 se refera la necesitatea unor investitii in infrastructura judetului. De altfel, Fenechiu a promovat constant la Bucuresti finantarea Aeroportului din Iasi, a soselei de centura si a Autostrazii Est-Vest. Desi, pe hirtie, ideile au prins contur, nici una dintre cele trei investitii nu a demarat efectiv.
Craciunescu a ramas deputat de Pascani
Cit timp si-a desfasurat activitatea in Camera Deputatilor, actualul ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei, a parut conectat la realitatile din judetul Iasi. Din cele 42 de luari de cuvint in plen, 9 au privit probleme din circumscriptia in care a fost ales. In mai 2006, Adomnitei atragea atentia asupra "crizei sociale a invatamintului iesean". In declaratie se facea referire la consumul de droguri si scandalurile sexuale
din scoli sau la elevii cu parinti plecati la munca in strainatate.
Ajuns ministru al Educatiei, liberalul a avut "piinea si cutitul" in mina, dar problemele ridicate de el nu si-au gasit rezolvare. A gasit insa bani, si nu putini, pentru alte probleme ale educatiei din Iasi: dotarile materiale. Sustinerea mai multor investitii la nivel de infrastructura scolara in judet este insa umbrita de imaginea sifonata pe care si-a cistigat-o Adomnitei la nivel national. Ministrul Educatiei nu a dorit sa comenteze pozitia buna pe care o ocupa in top.
Deputatul PNL Grigore Craciunescu si-a concentrat atentia in activitatea parlamentara preponderent pe municipiul Pascani, oras in care locuieste. Chiar si asa, din 99 de luari de cuvint, doar 4 fac referire explicit la situatia din zona natala. Altfel, liberalul, membru in Comisia pentru sanatate
din Camera Deputatilor, s-a laudat mereu cu finantarile atrase pentru spitalele iesene. Astfel, Craciunescu a adus bani pentru reabilitarea Spitalului Municipal Pascani si a facut demersuri pentru inaugurarea in acelasi oras a unui Institut de Ingrijiri Paliative, prima unitate de acest gen din Moldova.
Movila: bile albe si negre
Intrat in Parlament pe listele PSD, Traian Dobre a sarit in 2005 in tabara PNL. Deputatul are o activitate parlamentara mai degraba modesta. Pe numele sau sint consemnate 21 de initiative legislative, 13 declaratii politice si o singura interpelare. Formal, luarile sale de cuvint au pus in prim-plan probleme ale Iasului, precum situatia tonetarilor sau a monumentelor de cultura din municipiu. La capitolul imagine, liberalul si-a cistigat notorietatea aparindu-si fiul, un "baiat de bani gata" certat cu legea. Dobre a obtinut o medie generala acceptabila gratie "Caravanei medicale" cu care strabate judetul, proiect sustinut din bani proprii.
Singurul deputat "portocaliu" de Iasi, democrat-liberalul Petru Movila, s-a remarcat printr-o serie de proiecte pentru judet care, spre deosebire de alti parlamentari, au avut si finalitate. Movila a propus si sprijinit infiintarea unui centru SMURD la Iasi si a pus bazele infratirii Iasului cu Chisinaul. De asemenea, deputatul a avut initiativa de a tine audiente in Republica Moldova pentru cetatenii romani, in baza unei reciprocitati cu popularii moldoveni.
Din cele 64 de luari de cuvint ale parlamentarului, majoritatea au privit probleme punctuale ale iesenilor, precum nevoia de investitii a unor spitale sau situatia angajatilor de la Fortus. Petru Movila a avut insa si proiecte controversate. Declaratia politica intitulata "Revolutia din 1989 a inceput la Iasi!", a stirnit indignarea revolutionarilor timisoreni. De altfel, Movila si-a cistigat "consacrarea" pe plan national in urma unui scandal.
El s-a numarat printre cei sase initiatori ai "Legii berii", care urmarea sa acorde facilitati micilor producatori. Proiectul l-a infuriat atunci pe seful statului, Traian Basescu, acuzind ca "unii parlamentari fac legi pentru infractori". Concret, textul legii prevedea ca se scutesc de la plata obligatiilor fiscale
restante intreprinderile mici si mijlocii din industria berii. Printre acestea se numarau si fabrici la care unii parlamentari aveau interese directe.
Neculai Apostol, avocatul lui Iliescu
Intrat in Parlament pe listele PSD, Neculai Apostol s-a facut remarcat in Senat drept un sustinator al fostului presedinte Ion Iliescu. Din cele 65 de luari de cuvint in plen, doar 4 au conexiune cu Iasul. Printre acestea si o replica adusa unui cotidian central care critica activitatea lui Iliescu in calitatea sa de prim-secretar al judetului.
"Am trait in Iasi in acele vremuri si stiu, efectiv si concret, ce a facut Ion Iliescu pentru judetul Iasi, nu doar pentru municipiul Iasi, ci pentru toate orasele si localitatile din judet, in cadrul programelor si proiectelor de dezvoltare economica si sociala. Pentru ca si atunci se lucra tot pe proiecte si programe, cu diferenta ca acum le aproba si le finanteaza Uniunea Europeana, si nu Consiliul de Stat al Planificarii", isi lauda Apostol fostul sef de partid.
De remarcat ca numele senatorului independent apare pe doar 8 initiative legislative, una singura devenind lege. Altfel, Apostol spune ca prin activitatea sa de lobby a reusit sa atraga in zona fonduri pentru dezvoltarea agriculturii. "Am sprijinit prin consilierii mei realizarea unor proiecte economice de 15 milioane de euro. Investitiile au ajuns la firme agricole din regiunea Nord-Est", a declarat Apostol.
Carlan: "Pozitia din clasament ma maguleste"
Senatorul PD-L Dan Carlan se numara printre cei mai activi membri ai Legislativului. Chiar si asa, din cele 379 de luari de cuvint la dezbateri, Carlan a rostit cu o singura ocazie numele judetului Iasi. Potrivit site-ului institutiei, "evenimentul" a avut loc la dezbaterile pentru declararea ca oras a comunei Podu Iloaiei.
Altfel, Carlan s-a facut cunoscut drept unul dintre initiatorii si sustinatorii proiectului SMURD Iasi si a Institutului de Oncologie care ar urma sa fie infiintat in oras. In schimb, numele sau a aparut intr-un scandal mediatizat de presa centrala, dupa ce s-a aflat printre initiatorii unei modificari la Legea Mediului. Concret, alaturi de alti doi senatori, Carlan a propus schimbarea articolul 71 din lege astfel incit spatiile verzi sa poata fi transformate in zone construibile.
"La spatiile verzi proprietate privata trebuie vazut clar care este situatia din teren, pentru ca multe sint trecute in planurile de urbanism drept spatii verzi, in realitate fiind maidane. Sint informatii false, pentru ca un teren viran cu balarii nu poate fi considerat zona verde", si-a motivat Carlan demersul.
Liderul PD-L Iasi a obtinut cea mai mare nota la vizibilitatea in teritoriu, avind o activitate bogata si transparenta. "In privinta activitatii parlamentare ar fi necesara o dezbatere publica. Informatiile care apar pe site-ul institutiei au o valoare cantitativa, mai putin calitativa. Oricum, pozitia din clasament ma maguleste si motiveaza in perspectiva ultimului an de mandat", a comentat Carlan media generala 8 cu care conduce in topul parlamentarilor.
Vosganian, ministrul cel mai prezent in Iasi
Un alt senator vorbaret a fost Ion Solcanu. Total dezinteresat insa de judetul care l-a votat. Din 179 de luari de cuvint in plen, o singura data si-a amintit senatorul PSD ca reprezinta Iasul. Atunci, senatorul i-a atras atentia lui Dan Carlan ca proiectul de declarare ca oras a comunei Podu Iloaiei nu apartine doar PD.
In schimb, Solcanu apare cu o declaratie politica de sustinere neconditionata a autostrazii Transilvania. "Razboiul rece" in care se afla Solcanu cu liderul PSD Iasi, Gheorghe Nichita, s-a facut simtit si la nivel de prezente in teritoriu, cei doi evitind sa apara impreuna. Solcanu a avut de asemenea o activitate de audiente discreta la cabinetul sau parlamentar de pe bulevardul Stefan cel Mare.
La rindul sau, senatorul PC Radu Terinte s-a implicat in discutii de la tribuna Parlamentului de doar 33 de ori. S-a referit la Iasi o singura data. El a intervenit pentru a-i impaca pe Solcanu si Carlan, care-si arogau "meritele" transformarii comunei Podu Iloaiei in oras. "Pentru comuna Podu Iloaiei, trebuie sa spun ca acest proiect de a deveni oras este vechi, este un proiect, practic, dinainte de 1989, care a stagnat", a explicat Terinte.
Daca la nivel de activitate parlamentara conservatorul abia a primit nota 5, senatorul s-a facut remarcat printr-o serie de proiecte la nivelul judetului. Printre acestea se numara infiintarea mai multor biblioteci in mediul rural sau demararea lucrarilor la un centru pentru bolnavii de Alzheimer. Proiectele au ramas insa doar pe hirtie, ele negasindu-si deocamdata concretizarea.
Cit timp a lucrat efectiv la Senat, inainte de a deveni ministru al Economiei, Varujan Vosganian s-a facut remarcat cu 261 de luari de cuvint. Ca si ceilalti senatori, singura referire punctuala la Iasi a privit declararea comunei Podu Iloaiei ca oras.
In rest, fidel originii sale etnice, senatorul PNL a comemorat in diverse rinduri de la tribuna Parlamentului date importante din istoria armenilor. Ajuns ministru, Vosganian a alocat fonduri mai multor proiecte din judet, precum refacerea "Bisericii Armenesti", bani pentru infrastrucura rutiera judeteana sau suma de 100 miliarde lei vechi pentru modernizarea Aeroportului. Vosganian este si membrul Cabinetului Tariceanu cu cele mai multe vizite in Iasi.
joi, 19 martie 2009
"Fanul este, in Maramures, sursa de viata" - concluzie a fotografului belgian Baudoin Lotin"Fanul este, in Maramures, sursa de viata" - concluzie a fo
Maramuresul va fi din nou vedeta, la inceputul lunii urmand sa fie vernisata o expozitie foto in alb-negru realizata de artistul belgian Baudoin Lotin si care poarta exact numele judetului. Evenimentul va avea loc in data de 5 februarie, in Bucuresti – la Muzeul National al Satului.
La vernisajul expozitiei ”Maramures” vor fi prezenti Baudoin Lotin, Daniel Sotiaux, delegat al Comunitatii franceze Valonia-Bruxelles la Bucuresti, Virgil Nitulescu, secretar general al Ministerului Culturii si Cultelor, si Ana Barca, director de patrimoniu al Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti".
Expozitia este organizata in colaborare cu Delegatia Comunitatii franceze Valonia-Bruxelles din Bucuresti, iar aceasta va fi deschisa pana in data de 25 februarie. Artistul belgian are renume pe plan international, iar lucrarile sale din Mexic, Franta ori tara natala i-au atras renumele de ”fotograf al strazii”.El este cunoscut si ca realizator de documentare si filme stiintifice.
Fotografiile expuse in Bucuresti propun o intalnire cu Maramuresul oamenilor adevarati, deschisi si care traiesc in natura, in simplitate si armonie, dupa cum au precizat organizatorii. Potrivit acestora, in drumul sau prin Maramures, Baudoin Lotin s-a lasat sedus de forma si constructia capitelor de fan, inaltate cu maiestrie de catre taranii maramureseni si care l-au vrajit pe fotograf. De altfel, fotografiile in care apar capitele sunt de dimensiuni mai mari decat restul lucrarilor, Baudoin Lotin explicand ca ”fanul este, in Maramures, sursa de viata”.
La vernisajul expozitiei ”Maramures” vor fi prezenti Baudoin Lotin, Daniel Sotiaux, delegat al Comunitatii franceze Valonia-Bruxelles la Bucuresti, Virgil Nitulescu, secretar general al Ministerului Culturii si Cultelor, si Ana Barca, director de patrimoniu al Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti".
Expozitia este organizata in colaborare cu Delegatia Comunitatii franceze Valonia-Bruxelles din Bucuresti, iar aceasta va fi deschisa pana in data de 25 februarie. Artistul belgian are renume pe plan international, iar lucrarile sale din Mexic, Franta ori tara natala i-au atras renumele de ”fotograf al strazii”.El este cunoscut si ca realizator de documentare si filme stiintifice.
Fotografiile expuse in Bucuresti propun o intalnire cu Maramuresul oamenilor adevarati, deschisi si care traiesc in natura, in simplitate si armonie, dupa cum au precizat organizatorii. Potrivit acestora, in drumul sau prin Maramures, Baudoin Lotin s-a lasat sedus de forma si constructia capitelor de fan, inaltate cu maiestrie de catre taranii maramureseni si care l-au vrajit pe fotograf. De altfel, fotografiile in care apar capitele sunt de dimensiuni mai mari decat restul lucrarilor, Baudoin Lotin explicand ca ”fanul este, in Maramures, sursa de viata”.
Cand vor fi prinsi autorii celor mai mari crime din Bacau?
De la uciderea Gianinei Marinovici au trecut aproape cinci ani. De la impuscarea taximetristului Florin Ilisei, opt. Ce au comun aceste doua crime? In cazul ambelor crime, autorii n-au fost descoperiti. Daca in cazul Gianinei Marinovici exista un suspect, in cel al lui Floirin Elisei, niciunul. De opt ani, politia da vina pe Parchet si invers, jucand ping - pong cu dosarele.
Aproape ca taximetristul Florin Ilisei, din Bacau, a fost uiotat. Avea 20 de ani, acum aproape opt ani, cand a fost gasit impuscat si abandonat intr-o groapa, la Magura. Despre ucigas nu s-a aflat nimic, in afara faptului ca nu l-au interesat nici banii si nici bijuteriile taximetristului. Initial s-a spus ca asasinul l-a impuscat cu o arma de calibrul 10,5 mm, dar rezultatele expertizei balistice efectuate de Institutul Criminalistic din Bucuresti au demonstrat ca tanarul taximetrist a fost ucis cu aceeasi arma cu care s-a tras si asupra lui Ioan Plesuvu, de 50 de ani, din Bacau, in seara pe 2 decembrie 1999, cand a fost atacat de un necunoscut, in dreptul imobilului 191, de pe Calea Marasesti, in parcarea de langa podul Narcisa. De opt si, respectiv noua ani, politistii si procurorii nu scot un cuvant. Au afirmat, la un moment dat, ca ar exista o legatura intre cele doua atentate. Atat si niumic mai mult.
S-a asternut uitarea si peste Gianina
Gianina Marinovici a fost ucisa bestial intr-un apartament de pe strada Ghioceilor. Avea 33 de ani si era asistenta la Sectia Balneologie din cadrul Policlinicii Spitalului Judetean Bacau, casatorita neligitim cu Doru Chiriac, un tanar inrolat in Legiunea straina. Pe 15 iunie 2003 a fost gasita cu un cutit infipt in spate, cu peste 20 de lovituri pe fata cu un ciocan de batut snitele. Primul sduspect a fost consubinul femeii, dar din lipsa probelor varianta a cazut. In cele din urma a fost identificat un suspect care a fost prezentat Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, fara insa a se emite mandat de arestare preventiva pe numele lui. Politistii sustin ca existau probe “beton”, procurorii au invocat drept scuza fragilitatea dosarului. De la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, unde se afla dosarul, ni se spune de cinci ani ca a cesta este in lucru. Intre timp, criminalul, oricare ar fi el, rade in nas tuturor, indiferent ca sunt rude, cunostinte, politisti sau procurori. Crima perfecta? Nefiind clasat dosarul din lipsa de porobe, nu se poate vorbi de asa ceva.
Ping - pong intre politisti si procurori
Au trecut, in total, noua ani de cand trei dosare zac in sertarele Parchetului si ale Inspectoratului Judetean de Politie Bacau, sau, mai bine zis, de cand cele doua insitutii joaca ping - pong cu ele, aruncand raspunderea in curtea partenerilor. Noua ani de la impuscarea lui Ian Plesuvu, opt de la asasinarea lui Florin Ilisei si cinci de la uciderea Geaninei Marinovici. Rudele, prietenii, locuitorii Bacaului, toti se intreaba cine sunt criminalii care reusesc sa dejoace planurile politistilor si procurorilor? Disputa diuntre politisti si procurori contiuna. Si nu numai in aceste cazuri. Fiecare spune ca el are dreptate. Pentru un procuror e destul de greu sa ia o hotarare, mai ales daca nu este convins de adevar. Sau, mai bine zis, de probe. Pentru ca cei care aduna probele sunt politistii, orice s-ar spune. Se pare insa ca politstii judiciaristi bacauani si-au cam pierdut din dexteritate. Sau au uitat de aceste trei cazuri, si se ocupa de altele, mult mai interesante. Nu mai este mult si vine prescrierea. Iar peste crimele de la Magura si Ghioceilor se va asterne uitarea si vor intra in randul celor perfecte.
Aproape ca taximetristul Florin Ilisei, din Bacau, a fost uiotat. Avea 20 de ani, acum aproape opt ani, cand a fost gasit impuscat si abandonat intr-o groapa, la Magura. Despre ucigas nu s-a aflat nimic, in afara faptului ca nu l-au interesat nici banii si nici bijuteriile taximetristului. Initial s-a spus ca asasinul l-a impuscat cu o arma de calibrul 10,5 mm, dar rezultatele expertizei balistice efectuate de Institutul Criminalistic din Bucuresti au demonstrat ca tanarul taximetrist a fost ucis cu aceeasi arma cu care s-a tras si asupra lui Ioan Plesuvu, de 50 de ani, din Bacau, in seara pe 2 decembrie 1999, cand a fost atacat de un necunoscut, in dreptul imobilului 191, de pe Calea Marasesti, in parcarea de langa podul Narcisa. De opt si, respectiv noua ani, politistii si procurorii nu scot un cuvant. Au afirmat, la un moment dat, ca ar exista o legatura intre cele doua atentate. Atat si niumic mai mult.
S-a asternut uitarea si peste Gianina
Gianina Marinovici a fost ucisa bestial intr-un apartament de pe strada Ghioceilor. Avea 33 de ani si era asistenta la Sectia Balneologie din cadrul Policlinicii Spitalului Judetean Bacau, casatorita neligitim cu Doru Chiriac, un tanar inrolat in Legiunea straina. Pe 15 iunie 2003 a fost gasita cu un cutit infipt in spate, cu peste 20 de lovituri pe fata cu un ciocan de batut snitele. Primul sduspect a fost consubinul femeii, dar din lipsa probelor varianta a cazut. In cele din urma a fost identificat un suspect care a fost prezentat Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, fara insa a se emite mandat de arestare preventiva pe numele lui. Politistii sustin ca existau probe “beton”, procurorii au invocat drept scuza fragilitatea dosarului. De la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, unde se afla dosarul, ni se spune de cinci ani ca a cesta este in lucru. Intre timp, criminalul, oricare ar fi el, rade in nas tuturor, indiferent ca sunt rude, cunostinte, politisti sau procurori. Crima perfecta? Nefiind clasat dosarul din lipsa de porobe, nu se poate vorbi de asa ceva.
Ping - pong intre politisti si procurori
Au trecut, in total, noua ani de cand trei dosare zac in sertarele Parchetului si ale Inspectoratului Judetean de Politie Bacau, sau, mai bine zis, de cand cele doua insitutii joaca ping - pong cu ele, aruncand raspunderea in curtea partenerilor. Noua ani de la impuscarea lui Ian Plesuvu, opt de la asasinarea lui Florin Ilisei si cinci de la uciderea Geaninei Marinovici. Rudele, prietenii, locuitorii Bacaului, toti se intreaba cine sunt criminalii care reusesc sa dejoace planurile politistilor si procurorilor? Disputa diuntre politisti si procurori contiuna. Si nu numai in aceste cazuri. Fiecare spune ca el are dreptate. Pentru un procuror e destul de greu sa ia o hotarare, mai ales daca nu este convins de adevar. Sau, mai bine zis, de probe. Pentru ca cei care aduna probele sunt politistii, orice s-ar spune. Se pare insa ca politstii judiciaristi bacauani si-au cam pierdut din dexteritate. Sau au uitat de aceste trei cazuri, si se ocupa de altele, mult mai interesante. Nu mai este mult si vine prescrierea. Iar peste crimele de la Magura si Ghioceilor se va asterne uitarea si vor intra in randul celor perfecte.
Clujeni păcăliţi cu apartamente-fantomă
Mai multe persoane reclamă că au plătit avansuri pentru cumpărarea unor locuinţe într-un bloc virtual.
Trei clujeni au reclamat săptămâna trecută la Poliţia Cluj- Napoca că au plătit avansuri pentru cumpărarea unor apartamente într-un bloc care încă nu a fost construit. În acte, blocul cu zece etaje, situat pe strada Pasteur, nr. 10 din Cluj-Napoca, trebuia finalizat la 1 martie 2007. La faţa locului există în momentul de faţă doar o casă veche. Inspectorul Raluca Seucan de la IPJ Cluj a precizat că plângerile penale ale clujenilor privesc infracţiunea de înşelă ciune.
„La Poliţia Cluj-Napoca există un dosar penal cu cinci plângeri depuse de cei care se consideră înşelaţi în această poveste“, a spus inspectorul Seucan. Una dintre persoanele care se consideră înşelate este Magdalena Arie- şan, din Turda. „Am aflat dintr-un ziar de anunţuri de construcţia blocului. Am încheiat actele cu Sebastian Leontiuc şi am plătit un avans de 8.400 de euro.
În contract se arată clar că locuinţa se predă la data de 1 martie 2007, pe baza unui proces-verbal de predare-primire. Acelaşi contract mai prevede că dacă locuinţa nu este predată la timp, contractantul va plăti o penalizare de 0,05 la sută din preţul locuinţei pentru fiecare zi de întârziere“, a spus Arieşan.
Promisiuni de returnare a banilor
O altă clujeancă ce a plătit un avans de 7.500 de euro este din Turda şi nu vrea să-şi dezvăluie numele pentru că cei de la firma constructoare Europlan, reprezentată de Sebastian Leontiuc, i-au promis că îi vor da avansul înapoi. „Firma are sediul în Timişoara şi am depus o cerere de reziliere pentru a putea primi banii înapoi în două tranşe. Dar nu se ştie când“.
În cazul femeii, Sebastian Leontiuc s-a angajat să termine acelaşi bloc la data de 1 mai 2007. O a treia persoană care se consideră înşelată este Leontina P. „Am vrut să cumpăr un apartament cu două camere şi am dat avans de 12.400 de euro. În cazul meu, blocul trebuia să fie gata la 1 iunie 2007“, a spus femeia.
Fără autorizaţie
În cele trei cazuri, Marius Sebastian Leontiuc s-a angajat să finalizeze acelaşi bloc de zece etaje, la trei termene diferite, toate trei expirate de luni bune şi fără ca muncitorii să înceapă lucrările. Reprezentanţii Primăriei Cluj- Napoca susţin că firma Europlan nu are autorizaţie de construcţie pentru ridicarea blocului pentru care a încasat sume în avans. „Europlan nu a obţinut autorizaţia de construcţie pentru că nu a depus documentele solicitate de Direcţia de Urbanism. În 2007, a schimbat destinaţia din bloc de locuinţe în centru ecumenic“, a spus Diana Mărginean, de la Primăria Cluj-Napoca.
Oficialul primăriei clujene a mai precizat că i-a informat pe toţi clujenii care au dorit să cumpere apartamente în blocul respectiv despre faptul că nu există nicio autorizaţie de construcţie. Natalia Imre, de la firma Europlan, a declarat că blocul nu a putut fi construit deoarece societatea a întâmpinat greutăţi în procesul de obţinere a autorizaţiei de construcţie.
„Grupul de firme Europlan Timi- şoara a informat toţi clienţii prin fişe de informare preliminare în legătură cu faptul că nu există autorizaţie de construcţie pentru imobilul în discuţie, clienţii încheind contracte în cunoştinţă de cauză“, se arată într-un punct de vedere trimis redacţiei. Maria Arieşan a declarat în replică că nu a semnat niciun act adiţional în care a fost informată de prelungirea termenului de predare.
PRECEDENT
Acuzat de înşelăciune
În anul 2007, un alt aşa-zis investitor imobiliar, medicul
stomatolog Mihai Potra, a fost arestat sub acuzaţia de înşelăciune. Acesta a fost acuzat că a folosit o autorizaţie de construire falsă pentru a încheia şapte antecontracte de vânzare cumpărare într-un bloc care nu a fost construit niciodată. Cei şapte clujeni i-au plătit lui Potra drept avans suma totală de 200.000 de euro.
Trei clujeni au reclamat săptămâna trecută la Poliţia Cluj- Napoca că au plătit avansuri pentru cumpărarea unor apartamente într-un bloc care încă nu a fost construit. În acte, blocul cu zece etaje, situat pe strada Pasteur, nr. 10 din Cluj-Napoca, trebuia finalizat la 1 martie 2007. La faţa locului există în momentul de faţă doar o casă veche. Inspectorul Raluca Seucan de la IPJ Cluj a precizat că plângerile penale ale clujenilor privesc infracţiunea de înşelă ciune.
„La Poliţia Cluj-Napoca există un dosar penal cu cinci plângeri depuse de cei care se consideră înşelaţi în această poveste“, a spus inspectorul Seucan. Una dintre persoanele care se consideră înşelate este Magdalena Arie- şan, din Turda. „Am aflat dintr-un ziar de anunţuri de construcţia blocului. Am încheiat actele cu Sebastian Leontiuc şi am plătit un avans de 8.400 de euro.
În contract se arată clar că locuinţa se predă la data de 1 martie 2007, pe baza unui proces-verbal de predare-primire. Acelaşi contract mai prevede că dacă locuinţa nu este predată la timp, contractantul va plăti o penalizare de 0,05 la sută din preţul locuinţei pentru fiecare zi de întârziere“, a spus Arieşan.
Promisiuni de returnare a banilor
O altă clujeancă ce a plătit un avans de 7.500 de euro este din Turda şi nu vrea să-şi dezvăluie numele pentru că cei de la firma constructoare Europlan, reprezentată de Sebastian Leontiuc, i-au promis că îi vor da avansul înapoi. „Firma are sediul în Timişoara şi am depus o cerere de reziliere pentru a putea primi banii înapoi în două tranşe. Dar nu se ştie când“.
În cazul femeii, Sebastian Leontiuc s-a angajat să termine acelaşi bloc la data de 1 mai 2007. O a treia persoană care se consideră înşelată este Leontina P. „Am vrut să cumpăr un apartament cu două camere şi am dat avans de 12.400 de euro. În cazul meu, blocul trebuia să fie gata la 1 iunie 2007“, a spus femeia.
Fără autorizaţie
În cele trei cazuri, Marius Sebastian Leontiuc s-a angajat să finalizeze acelaşi bloc de zece etaje, la trei termene diferite, toate trei expirate de luni bune şi fără ca muncitorii să înceapă lucrările. Reprezentanţii Primăriei Cluj- Napoca susţin că firma Europlan nu are autorizaţie de construcţie pentru ridicarea blocului pentru care a încasat sume în avans. „Europlan nu a obţinut autorizaţia de construcţie pentru că nu a depus documentele solicitate de Direcţia de Urbanism. În 2007, a schimbat destinaţia din bloc de locuinţe în centru ecumenic“, a spus Diana Mărginean, de la Primăria Cluj-Napoca.
Oficialul primăriei clujene a mai precizat că i-a informat pe toţi clujenii care au dorit să cumpere apartamente în blocul respectiv despre faptul că nu există nicio autorizaţie de construcţie. Natalia Imre, de la firma Europlan, a declarat că blocul nu a putut fi construit deoarece societatea a întâmpinat greutăţi în procesul de obţinere a autorizaţiei de construcţie.
„Grupul de firme Europlan Timi- şoara a informat toţi clienţii prin fişe de informare preliminare în legătură cu faptul că nu există autorizaţie de construcţie pentru imobilul în discuţie, clienţii încheind contracte în cunoştinţă de cauză“, se arată într-un punct de vedere trimis redacţiei. Maria Arieşan a declarat în replică că nu a semnat niciun act adiţional în care a fost informată de prelungirea termenului de predare.
PRECEDENT
Acuzat de înşelăciune
În anul 2007, un alt aşa-zis investitor imobiliar, medicul
stomatolog Mihai Potra, a fost arestat sub acuzaţia de înşelăciune. Acesta a fost acuzat că a folosit o autorizaţie de construire falsă pentru a încheia şapte antecontracte de vânzare cumpărare într-un bloc care nu a fost construit niciodată. Cei şapte clujeni i-au plătit lui Potra drept avans suma totală de 200.000 de euro.
Record
La ediţia din acest an, peste 600.000 de oameni au venit la arenele de la Melbourne Park
În ediţia din acest an a turneului de Grand Slam din Australia s-a stabilit numărul-record de spectatori pentru această competiţie: 605.735.
Astfel, în 2008 s-au înregistrat cu aproximativ 50.000 de spectatori mai mult decât în 2007. Mai mult, în ziua a patra a competiţiei, la Melbourne Park, au venit 62.855 spectatori, ceea ce reprezintă o audienţă-record pentru un turneu de Grand Slam pentru o zi de concurs.
În ediţia din acest an a turneului de Grand Slam din Australia s-a stabilit numărul-record de spectatori pentru această competiţie: 605.735.
Astfel, în 2008 s-au înregistrat cu aproximativ 50.000 de spectatori mai mult decât în 2007. Mai mult, în ziua a patra a competiţiei, la Melbourne Park, au venit 62.855 spectatori, ceea ce reprezintă o audienţă-record pentru un turneu de Grand Slam pentru o zi de concurs.
Vasile Catea, scos de pe lista pentru JO
Scandalul legat de cei trei pugilisti romani acuzati ca si-ar fi insusit unele produse
dintr-un magazin din Chicago inca mai produce victime.
Suspendati pe viata
din activitatea competitionala de catre federatia internationala, dar si de cea nationala, Bogdan Dinu, Roland Gavrila si Iulian Stan incearca in continuare sa-si faca dreptate, luna viitoare urmand sa fie rediscutat cazul lor.
Chiar si asa, cei trei au sanse egale cu zero sa prinda turneele de calificare la Olimpiada de la Beijing, din vara acestui an. Prea tarziu este si pentru Vasile Catea, seful delegatiei noastre de la Chicago, cunoscut arbitru international. Acesta a fost anuntat ca forul international nu l-a inclus pe lista brigazilor pentru Jocurile Olimpice de la Beijing din cauza incidentului de la Campionatul Mondial de la Chicago.
„Pâna pe 23 ianuarie s-au facut delegarile, iar eu nu am fost inclus. Am fost scos de pe lista din cauza acelui incident de la Chicago. Pe 15 februarie voi intra in discutie pentru anularea acelei sanctiuni, dar prea târziu. Olimpiada am pierdut-o“, a explicat Vasile Câtea.
Arbitrul iesean spune ca, indiferent de decizia forului international, va fi prezent la Beijing: „Daca nu voi arbitra, nu va fi nici o catastrofa. Voi merge peste patru ani la Londra, iar in China voi face deplasarea in calitate de spectator, pe cont propriu. Mai dureros este faptul ca România nu va avea un arbitru la aceasta editie a Jocurilor Olimpice“. Vasile Câtea a fost desemnat in anul 2006 cel mai bun arbitru european si a fost printre cei mai bine cotati din lume.
dintr-un magazin din Chicago inca mai produce victime.
Suspendati pe viata
din activitatea competitionala de catre federatia internationala, dar si de cea nationala, Bogdan Dinu, Roland Gavrila si Iulian Stan incearca in continuare sa-si faca dreptate, luna viitoare urmand sa fie rediscutat cazul lor.
Chiar si asa, cei trei au sanse egale cu zero sa prinda turneele de calificare la Olimpiada de la Beijing, din vara acestui an. Prea tarziu este si pentru Vasile Catea, seful delegatiei noastre de la Chicago, cunoscut arbitru international. Acesta a fost anuntat ca forul international nu l-a inclus pe lista brigazilor pentru Jocurile Olimpice de la Beijing din cauza incidentului de la Campionatul Mondial de la Chicago.
„Pâna pe 23 ianuarie s-au facut delegarile, iar eu nu am fost inclus. Am fost scos de pe lista din cauza acelui incident de la Chicago. Pe 15 februarie voi intra in discutie pentru anularea acelei sanctiuni, dar prea târziu. Olimpiada am pierdut-o“, a explicat Vasile Câtea.
Arbitrul iesean spune ca, indiferent de decizia forului international, va fi prezent la Beijing: „Daca nu voi arbitra, nu va fi nici o catastrofa. Voi merge peste patru ani la Londra, iar in China voi face deplasarea in calitate de spectator, pe cont propriu. Mai dureros este faptul ca România nu va avea un arbitru la aceasta editie a Jocurilor Olimpice“. Vasile Câtea a fost desemnat in anul 2006 cel mai bun arbitru european si a fost printre cei mai bine cotati din lume.
Mutu de neoprit
Adrian Mutu este de neoprit in Serie A, dupa ce duminica dupa amiaza a marcat din nou pentru Fiorentina, deschizand scorul in minutul 85 al meciului de la Empoli, castigat cu 2-0 in cele din urma de echipa "viola". Prin acest gol, "Briliantul" a ajuns la cota 13 in campionat, aflandu-se, pentru cateva ore, pe primul loc in clasamentul marcatorilor, la egalitate cu Ibrahimovic (Inter) si cu Trezeguet (Juventus). Seara, ultimul a marcat de doua ori in victoria "Batranei Doamne" la Livorno, scor 3-1, devenind liderul acestui top. Totusi, Mutu a ajuns la 70 de reusite in Serie A, din care 29 de reusite sunt in tricoul Fiorentinei, 16 pentru Verona, 18 pentru Parma si 7 pentru Juventus. Liderul din teren al Fiorentinei nu a prins o zi extraordinara la Empoli, primind note destul de mici in presa italiana de ieri, dar a fost omul potrivit la locul potrivit si a punctat atunci cand echipa sa era in mai mare nevoie. "Anonim in prima repriza, mai activ in partea secunda, a facut o frumoasa actiune personala si a marcat un gol norocos care a decis meciul", a scris agentia Datasport, care i-a dat cea mia mare nota dintre toate publicatiile, 6,5.
Ştefan Radu a ajuns la Lazio pentru 5.400.000 de euro
Vicepreşedintele clubului Dinamo, Vasile Turcu, a declarat, ieri, că transferul fundaşului Ştefan Radu la SS Lazio s-a finalizat, clubul italian căzând de acord să plătească 5.400.000 de euro pentru jucător. Radu va fi iniţial împrumutat până în vară, pentru 1.190.000 de euro.
„Ne-am pus de acord, am semnat contractul acum. A fost o negociere foarte dură, dar e normal pentru că e cel mai mare contract. Cei de la Lazio îl cunosc foarte bine şi nu au fost probleme legate de salariul lui sau contractul lui. Suntem mândri că s-a realizat cel mai mare contract al tuturor timpurilor. El este împrumutat până în vară pentru 1.190.000, plus
TVA, iar tot contractul este de 5.400.000, cea mai mare sumă plătită pe un jucător român din 1990 până astăzi. A meritat suma asta, pentru că el este un mare caracter şi cred că va ajunge un mare jucător, va avea un cuvânt de spus în fotbalul european. Dimineaţa am semnat contractul în jurul orei 3.30 sau 4”, a declarat Turcu.
„Sunt foarte fericit, voi juca în cel mai puternic campionat din Europa”, au fost singurele cuvinte pe care Ştefan Radu le-a adresat presei italiene la semnarea contractului. „Plecarea lui Ştefan Radu este cel mai mare transfer al fotbalului românesc. A fost o ofertă unică. Lazio era de nerefuzat şi pentru Dinamo, şi pentru cariera jucătorului. Nu vă faceţi probleme, plecarea lui Ştefan Radu va fi suplinită în cel mai scurt timp” , a declarat şi preşedintele executiv al dinamoviştilor, Cristian Borcea.
„Un pas uriaş pentru Radu Ştefan“
Dacă oficialii din Ştefan cel Mare s-au arătat optimişti în ceea ce priveşte viitorul fotbalistului, selecţionerul Piţurcă se teme că tânărul fundaş va fi rezervă la formaţia italiană. „Este un pas uriaş pentru Radu Ştefan să joace în campionatul italian, la o echipă de tradiţie. Acum foarte important este ca el să se impună şi să joace meci de meci. De aici vine teama pentru mine, pentru că s-ar putea să nu joace, cu toate că valoarea lui ar impune acest lucru. Este foarte important ca el să joace titular meci de meci, să se impună. Va creşte din toate punctele de vedere şi ne va fi foarte util la echipa naţională”, a declarat selecţionerul.
Ex-dinamovistul ar putea debuta miercuri pentru Lazio
Dacă Piţurcă era mai sceptic, directorul general al FRF, Ionuţ Lupescu, părea convins că Ştefan Radu se va impune în Serie A. „E bine şi pentru club, şi pentru jucător. Pentru Radu, la 21 de ani, să ai şansa să joci în Italia este un lucru fantastic. Acum totul depinde de el, dacă va reuşi să se adapteze la mentalitatea din Italia şi la programul de pregătire. Pentru apărători oricum este mai uşor decât pentru un atacant care se duce în Italia. Aşa că am încredere că Radu se va adapta repede”, a adăugat Lupescu.
Fostul fundaş al echipei din Ştefan cel Mare ar putea debuta chiar mâine pentru Lazio Roma, în meciul din Cupa Italiei cu Fiorentina, echipă la care este legitimat alt ex-dinamovist, Adrian Mutu.
„Ne-am pus de acord, am semnat contractul acum. A fost o negociere foarte dură, dar e normal pentru că e cel mai mare contract. Cei de la Lazio îl cunosc foarte bine şi nu au fost probleme legate de salariul lui sau contractul lui. Suntem mândri că s-a realizat cel mai mare contract al tuturor timpurilor. El este împrumutat până în vară pentru 1.190.000, plus
TVA, iar tot contractul este de 5.400.000, cea mai mare sumă plătită pe un jucător român din 1990 până astăzi. A meritat suma asta, pentru că el este un mare caracter şi cred că va ajunge un mare jucător, va avea un cuvânt de spus în fotbalul european. Dimineaţa am semnat contractul în jurul orei 3.30 sau 4”, a declarat Turcu.
„Sunt foarte fericit, voi juca în cel mai puternic campionat din Europa”, au fost singurele cuvinte pe care Ştefan Radu le-a adresat presei italiene la semnarea contractului. „Plecarea lui Ştefan Radu este cel mai mare transfer al fotbalului românesc. A fost o ofertă unică. Lazio era de nerefuzat şi pentru Dinamo, şi pentru cariera jucătorului. Nu vă faceţi probleme, plecarea lui Ştefan Radu va fi suplinită în cel mai scurt timp” , a declarat şi preşedintele executiv al dinamoviştilor, Cristian Borcea.
„Un pas uriaş pentru Radu Ştefan“
Dacă oficialii din Ştefan cel Mare s-au arătat optimişti în ceea ce priveşte viitorul fotbalistului, selecţionerul Piţurcă se teme că tânărul fundaş va fi rezervă la formaţia italiană. „Este un pas uriaş pentru Radu Ştefan să joace în campionatul italian, la o echipă de tradiţie. Acum foarte important este ca el să se impună şi să joace meci de meci. De aici vine teama pentru mine, pentru că s-ar putea să nu joace, cu toate că valoarea lui ar impune acest lucru. Este foarte important ca el să joace titular meci de meci, să se impună. Va creşte din toate punctele de vedere şi ne va fi foarte util la echipa naţională”, a declarat selecţionerul.
Ex-dinamovistul ar putea debuta miercuri pentru Lazio
Dacă Piţurcă era mai sceptic, directorul general al FRF, Ionuţ Lupescu, părea convins că Ştefan Radu se va impune în Serie A. „E bine şi pentru club, şi pentru jucător. Pentru Radu, la 21 de ani, să ai şansa să joci în Italia este un lucru fantastic. Acum totul depinde de el, dacă va reuşi să se adapteze la mentalitatea din Italia şi la programul de pregătire. Pentru apărători oricum este mai uşor decât pentru un atacant care se duce în Italia. Aşa că am încredere că Radu se va adapta repede”, a adăugat Lupescu.
Fostul fundaş al echipei din Ştefan cel Mare ar putea debuta chiar mâine pentru Lazio Roma, în meciul din Cupa Italiei cu Fiorentina, echipă la care este legitimat alt ex-dinamovist, Adrian Mutu.
Campioni olimpici la prime
Un campion olimpic roman va primi dupa Beijing peste 100.000 de euro, in timp ce un american, medaliat cu aur in China, va fi recompensat cu doar 15.000 de euro.
„Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este sa cistigi, ci sa participi, asa cum in viata
nu conteaza triumful, ci lupta”, spune juramintul olimpic. Si totusi, sportivii romani au toate motivele sa-si doreasca sa urce pe podium la Olimpiada de la Beijing. Premiile oferite pentru medaliati sint extrem de tentante, un titlu olimpic fiind evaluat la peste 100.000 de euro. „Guvernul ofera 35.000 de euro, recompensa care se va dubla. Comitetul Olimpic va oferi alti 10.000 de euro, iar sponsorul nostru, Alexandrion, cite un autoturism de teren Hover, in valoare de 17.000 de euro. In plus
, cluburile vor da si ele, conform legii, jumatate din suma pe care o ofera statul”, a declarat secretarul general al COSR, Ioan Dobrescu.
Cu peste 100.000 de euro pentru o medalie de aur, oferta Romaniei devanseaza multe tari europene si nu numai. Astfel, in Marea Britanie, Comitetul Olimpic si guvernul nu acorda nici un fel de premiere. Sumele (n.r. - pentru JO de la Sydney, totalul s-a ridicat la 200.000 de lire sterline) provin de la sponsorul principal, ele impartindu-se intre sportivi si cluburi sau scolile de provenienta. Premiul pentru medalia de aur se distribuie intre sportivul olimpic si clubul sau, suma incasata net de performer fiind in jur de 1.000 de lire sterline. Mult mai bine stau olimpicii maghiari, care vor primi pentru medalia de aur la individual aproximativ 60.000 de euro, in timp ce membrii unei echipe vor incasa cite 40.000 de euro.
Ca si medaliatii romani, sportivii polonezi sint motivati si ei, pe linga sume de bani, cu masini. Astfel, „aurul” este evaluat la 55.000 de euro plus un automobil in valoare de 15.000 de euro. Pentru argint, olimpicii polonezi vor primi 41.700 de euro, in timp ce bronzul este recompensat cu 27.800. In cazul componentilor echipelor campioane la stafeta (atletism, inot) sau echipaje (canotaj, iahting etc.), recompensele reprezinta 75% din suma obtinuta de medaliatii in probele individuale, in timp ce pentru echipele de volei, handbal, hochei pe iarba etc. se acorda o suma totala pe lot in valoare de 222.500 de euro - aur, 181.000 de euro - argint si 139.000 de euro - bronz.
Bulgarii, rusii si belgienii au stabilit sa ofere pentru titlul olimpic la Beijing cite 50.000 de euro, in timp ce croatii isi vor rasplati campionii olimpici individuali cu 30.000 de euro. Pentru componentii unei echipe invingatoare, suma se va reduce pina la 23.000 de euro. In topul premierilor se afla Indonezia, care ofera 105.876 de dolari pentru aurul olimpic, in timp ce la polul opus vor fi medaliatii olimpici din Republica Kirgizstan. Guvernul a decis sa le ofere acestora o renta viagera lunara, dupa cum urmeaza: aurul - 580 de dolari, argintul - 490 de dolari, iar bronzul- 430 de dolari.
Surprinzator, printre cele mai mici recompense sint cele anuntate de SUA. Astfel, podiumul financiar al medaliatilor americani are urmatoarea configuratie: aur - 15.000 de dolari, argint - 10.000 de dolari, bronz - 7.500 de dolari. ,,Sigur, la americani lucrurile stau putin altfel. Chiar daca premiile nu sint mari, odata ajuns campion olimpic viata ti se schimba radical. Semnezi contracte de publicitate
in valoare de milioane de dolari’’, a spus presedintele ANS, Octavian Bellu. Nici conturile medaliatilor canadieni nu vor creste substantial dupa Beijing: aurul este evaluat la 20.000 de dolari canadieni, argintul - 15.000, iar bronzul - 10.000.
*
Renta viagera pentru olimpici
O medalie obtinuta de sportivii romani la Jocurile Olimpice de la Beijing le va aduce acestora, pe linga recompensele propriu-zise, si o renta viagera ce reprezinta echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie. In functie de nivelul performantei sportive, drepturile lunare se acorda din 1,5 salarii medii brute pe economie, dupa cum urmeaza: 100% pentru prima medalie de aur obtinuta la Jocurile Olimpice; 80% pentru prima medalie de argint obtinuta la Olimpiada; 70% pentru prima medalie de bronz obtinuta la Jocurile Olimpice si 50% pentru urmatoarele medalii de aur obtinute la Olimpiada.
„Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este sa cistigi, ci sa participi, asa cum in viata
nu conteaza triumful, ci lupta”, spune juramintul olimpic. Si totusi, sportivii romani au toate motivele sa-si doreasca sa urce pe podium la Olimpiada de la Beijing. Premiile oferite pentru medaliati sint extrem de tentante, un titlu olimpic fiind evaluat la peste 100.000 de euro. „Guvernul ofera 35.000 de euro, recompensa care se va dubla. Comitetul Olimpic va oferi alti 10.000 de euro, iar sponsorul nostru, Alexandrion, cite un autoturism de teren Hover, in valoare de 17.000 de euro. In plus
, cluburile vor da si ele, conform legii, jumatate din suma pe care o ofera statul”, a declarat secretarul general al COSR, Ioan Dobrescu.
Cu peste 100.000 de euro pentru o medalie de aur, oferta Romaniei devanseaza multe tari europene si nu numai. Astfel, in Marea Britanie, Comitetul Olimpic si guvernul nu acorda nici un fel de premiere. Sumele (n.r. - pentru JO de la Sydney, totalul s-a ridicat la 200.000 de lire sterline) provin de la sponsorul principal, ele impartindu-se intre sportivi si cluburi sau scolile de provenienta. Premiul pentru medalia de aur se distribuie intre sportivul olimpic si clubul sau, suma incasata net de performer fiind in jur de 1.000 de lire sterline. Mult mai bine stau olimpicii maghiari, care vor primi pentru medalia de aur la individual aproximativ 60.000 de euro, in timp ce membrii unei echipe vor incasa cite 40.000 de euro.
Ca si medaliatii romani, sportivii polonezi sint motivati si ei, pe linga sume de bani, cu masini. Astfel, „aurul” este evaluat la 55.000 de euro plus un automobil in valoare de 15.000 de euro. Pentru argint, olimpicii polonezi vor primi 41.700 de euro, in timp ce bronzul este recompensat cu 27.800. In cazul componentilor echipelor campioane la stafeta (atletism, inot) sau echipaje (canotaj, iahting etc.), recompensele reprezinta 75% din suma obtinuta de medaliatii in probele individuale, in timp ce pentru echipele de volei, handbal, hochei pe iarba etc. se acorda o suma totala pe lot in valoare de 222.500 de euro - aur, 181.000 de euro - argint si 139.000 de euro - bronz.
Bulgarii, rusii si belgienii au stabilit sa ofere pentru titlul olimpic la Beijing cite 50.000 de euro, in timp ce croatii isi vor rasplati campionii olimpici individuali cu 30.000 de euro. Pentru componentii unei echipe invingatoare, suma se va reduce pina la 23.000 de euro. In topul premierilor se afla Indonezia, care ofera 105.876 de dolari pentru aurul olimpic, in timp ce la polul opus vor fi medaliatii olimpici din Republica Kirgizstan. Guvernul a decis sa le ofere acestora o renta viagera lunara, dupa cum urmeaza: aurul - 580 de dolari, argintul - 490 de dolari, iar bronzul- 430 de dolari.
Surprinzator, printre cele mai mici recompense sint cele anuntate de SUA. Astfel, podiumul financiar al medaliatilor americani are urmatoarea configuratie: aur - 15.000 de dolari, argint - 10.000 de dolari, bronz - 7.500 de dolari. ,,Sigur, la americani lucrurile stau putin altfel. Chiar daca premiile nu sint mari, odata ajuns campion olimpic viata ti se schimba radical. Semnezi contracte de publicitate
in valoare de milioane de dolari’’, a spus presedintele ANS, Octavian Bellu. Nici conturile medaliatilor canadieni nu vor creste substantial dupa Beijing: aurul este evaluat la 20.000 de dolari canadieni, argintul - 15.000, iar bronzul - 10.000.
*
Renta viagera pentru olimpici
O medalie obtinuta de sportivii romani la Jocurile Olimpice de la Beijing le va aduce acestora, pe linga recompensele propriu-zise, si o renta viagera ce reprezinta echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie. In functie de nivelul performantei sportive, drepturile lunare se acorda din 1,5 salarii medii brute pe economie, dupa cum urmeaza: 100% pentru prima medalie de aur obtinuta la Jocurile Olimpice; 80% pentru prima medalie de argint obtinuta la Olimpiada; 70% pentru prima medalie de bronz obtinuta la Jocurile Olimpice si 50% pentru urmatoarele medalii de aur obtinute la Olimpiada.
Ioan Becali a fost la DNA
Fostul impresar Ioan Becali a dat ieri cu subsemnatul la Direcţia Naţională Anticorupţie, el fiind considerat „peştele cel mare“ din „lotul evazioniştilor“ - cei zece oameni de fotbal care sunt acuzaţi de spălare de bani, înşelăciune şi evaziune fiscală.
„Giovani“ este cel mai important personaj din acest caz pentru că a intermediat nouă dintre cele douăsprezece transferuri cu cântec cercetate de DNA. Săptămâna trecută, Ioan şi Victor Becali i-au adresat lui Daniel Morar, procurorul-şef al DNA, o plângere în care arătau că Doru Ţuluş, cel care conduce această anchetă, nu precizează concret în ce constau faptele de care sunt acuzaţi.
Avocaţii lui Ioan Becali au cerut ieri să admită plângerea şi să constate nulitatea măsurilor şi actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea prevederilor legale în materie, în special cu referire la dreptul la apărare şi la înlesnirile necesare pregătirii apărării. Ioan şi Victor Becali au fost demascaţi însă, involuntar, de vărul Gigi.
„Nicolae Mitea era jucător liber, iar «Giovani» a luat 1.700.000 de euro. La Ganea, Pădureanu a încasat 600.000 de dolari. «Giovani» a luat două milioane prin firme intermediare, dar a plătit impozitele legal în ţările unde erau banii. Despre «cazul Bratu» nu vreau să vorbesc, pentru că este altceva. Într-adevăr, am citit şi eu prin presă, iar dacă e aşa, e evaziune fiscală“, a spus Gigi Becali, pe 18 ianuarie.
Oficialii FRF privesc cu scepticism ancheta DNA. Întrebat ce atitudine va avea principalul for din fotbalul românesc faţă de cei anchetaţi, directorul general Ionuţ Lupescu a răspuns sec: „Să vedem când se va termina, într-un an, doi sau trei“.
„Giovani“ este cel mai important personaj din acest caz pentru că a intermediat nouă dintre cele douăsprezece transferuri cu cântec cercetate de DNA. Săptămâna trecută, Ioan şi Victor Becali i-au adresat lui Daniel Morar, procurorul-şef al DNA, o plângere în care arătau că Doru Ţuluş, cel care conduce această anchetă, nu precizează concret în ce constau faptele de care sunt acuzaţi.
Avocaţii lui Ioan Becali au cerut ieri să admită plângerea şi să constate nulitatea măsurilor şi actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea prevederilor legale în materie, în special cu referire la dreptul la apărare şi la înlesnirile necesare pregătirii apărării. Ioan şi Victor Becali au fost demascaţi însă, involuntar, de vărul Gigi.
„Nicolae Mitea era jucător liber, iar «Giovani» a luat 1.700.000 de euro. La Ganea, Pădureanu a încasat 600.000 de dolari. «Giovani» a luat două milioane prin firme intermediare, dar a plătit impozitele legal în ţările unde erau banii. Despre «cazul Bratu» nu vreau să vorbesc, pentru că este altceva. Într-adevăr, am citit şi eu prin presă, iar dacă e aşa, e evaziune fiscală“, a spus Gigi Becali, pe 18 ianuarie.
Oficialii FRF privesc cu scepticism ancheta DNA. Întrebat ce atitudine va avea principalul for din fotbalul românesc faţă de cei anchetaţi, directorul general Ionuţ Lupescu a răspuns sec: „Să vedem când se va termina, într-un an, doi sau trei“.
Memorial Sighet - 15 ani
Primul memorial al victimelor comunismului din lume implineste 15 ani de la infiintare, prilej cu care este organizat, azi, la pranz, in Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor un moment aniversar.
"La 29 ianuarie 1993, exact in urma cu 15 ani, participand ca invitat la o conferinta pentru drepturile omului la Strasbourg, am avut o intrevedere cu doamna Catherine Lalumiere, secretar general - in acel timp - al Consiliului Europei. I-am propus - si a acceptat - un proiect de transformare a unei foste inchisori comuniste, aceea de la Sighet, devenita de-a lungul anilor o ruina respingatoare - intr-un muzeu al victimelor comunisului", povesteste Ana Blandiana reprezentanta Memorialului Sighet si al Academiei Civice.
La Uniunea Scriitorilor va fi lansat un DVD, reprezentand o vizita virtuala a Memorialului Sighet, intitulat "Muzeul de luat acasa", iar in holul
de la parterul cladirii din Calea Victoriei va fi deschisa o expozitie de la Sighet, reflectand aspecte privind represiunea impotriva scriitorilor.
"La 29 ianuarie 1993, exact in urma cu 15 ani, participand ca invitat la o conferinta pentru drepturile omului la Strasbourg, am avut o intrevedere cu doamna Catherine Lalumiere, secretar general - in acel timp - al Consiliului Europei. I-am propus - si a acceptat - un proiect de transformare a unei foste inchisori comuniste, aceea de la Sighet, devenita de-a lungul anilor o ruina respingatoare - intr-un muzeu al victimelor comunisului", povesteste Ana Blandiana reprezentanta Memorialului Sighet si al Academiei Civice.
La Uniunea Scriitorilor va fi lansat un DVD, reprezentand o vizita virtuala a Memorialului Sighet, intitulat "Muzeul de luat acasa", iar in holul
de la parterul cladirii din Calea Victoriei va fi deschisa o expozitie de la Sighet, reflectand aspecte privind represiunea impotriva scriitorilor.
Trecutul Romaniei, la vinzare in Franta
Alex Décotte, un jurnalist francez interesat de framintarile politice din Romania, a publicat „La Roumanie Insolite“, aparuta in Franta, la Editions Rocher. Cartea incepe de la daci si se termina cu criza ostaticilor din Irak.
Décotte a fost cu ochii pe Romania din anii ’70, cind a venit aici sa-l intervieveze pe Nicolae Ceausescu. Isi aminteste ca interviul a aparut in „Scinteia“, ziar ajuns subiect al unor bancuri de trista amintire, pe care jurnalistul nu le-a sters din memorie: „De ce citesc romanii «Scinteia»? Pentru ca spera ca intr-o zi or sa vada pe prima pagina ferparul lui Ceausescu“. In amintirile lui Décotte, Ceausescu e o figura pipernicita care incearca sa-si recite corect discursul in fata unui jurnalist strain. Comparind personajul aproape caraghios din fata lui cu portretul pe care i-l facea Pacepa in memoriile de dupa emigrarea spre Vest, jurnalistul nu reuseste sa suprapuna cele doua figuri. „Ginditorul Dunarii si geniul Carpatilor“ din „odele conducatorului iubit“ e greu de recunoscut in trasaturile celui care-i raspunde, poticnit, la intrebari.
Surprinzator este efortul cu care jurnalistul, intrigat de bizareria cotidianului saptezecist, si-a propus sa scoata la suprafata farime din istoria recenta a Romaniei, care au patruns cu greu chiar si in agenda de lucru a cercetatorilor romani. Regimul penitenciar de la Sighet, Gherla sau Baia Sprie, experimentul de reeducare de la Pitesti, constituirea unor grupuri de rezistenta in munti, disidenta din diaspora - fiecare episod din care e montat documentarul terorii e investigat si completat cu marturii ale supravietuitorilor sau ale familiilor pentru care traumele sint vii. Daca urmele abuzurilor sint lesne de inregistrat, nu e mai putin adevarat ca reconstruirea trecutului, chiar proaspat, e sabotata de lacune inca neelucidate.
De la istoria din spatele marelui jaf comunist, reconstituita in documentarul lui Alexandru Solomon, si pina la impulsul care a scos Romania in strada in decembrie ’89, firul logic al lamuririlor e sugrumat de ipoteze contradictorii. Jurnalistul se abtine de la concluzii, expune date adunate din interviuri, documente si din experienta fiecarei intoarceri in Romania. Caracterul particular al disidentei iese la lumina din interviuri cu Doina Cornea si Ana Blandiana, dar si din evocarea tinarului Radu Filipescu, cel care a avut curajul sa lase in cutiile postale manifeste dactilografiate prin care chema oamenii la adunari pasnice, in semn de solidaritate antisistem.
Discutiile cu Gelu Voican Voiculescu incearca sa lamureasca episodul asasinarii lui Ceausescu, iar cele cu Marian Munteanu sint menite sa deconspire logistica din spatele venirii minerilor in vara lui ’90. Pentru Décotte, Voiculescu e un personaj atras in egala masura de ezoterism si de femei, iar comentariile acestuia asupra revolutiei din ’89 il stupefiaza. Jurnalistul isi aminteste ca, pentru „omul cu barba alba“, decembrie ’89 nu era nici mai mult, nici mai putin decit un epifenomen al cursului destinului, din moment ce caderea comunismului fusese anuntata in cartea profetiilor lui Nostradamus.
Investigatia lui Décotte in subsolurile agitate ale vietii autohtone se incheie cu doua episoade: mineriadele din ’90 si criza jurnalistilor romani luati ostatici in Irak. Accentul, si de aceasta data, e pe culisele ambelor evenimente, populate de aceleasi fantome ale trecutului recent sau indepartat.
Disparitia suspecta a lui Omar Hayssam, dublata de refuzul presedintelui Basescu de a declara suma platita pentru rascumpararea ostaticilor reprezinta elemente pe marginea carora Décotte nu-si poate refuza citeva semne de intrebare.
Cit despre manevrele care au facut posibila intoarcerea jurnalistilor in tara, autorul „Romaniei insolite“ avanseaza ipoteza reactivarii retelei de agenti de securitate din Orientul Apropiat, consolidata la noi in timpul lui Ceausescu. Pentru a obtine dreptul la rezidenta aici, studentii veniti din Siria si Irak trebuiau sa colaboreze cu Securitatea, aminteste jurnalistul. Teoretic, reteaua a fost dezactivata dupa Revolutie, dar Décotte sustine ca ea a functionat in continuare, cita vreme a ramas Iliescu la putere. Faptul ca cetateni precum Munaf si Hayssam au reusit sa beneficieze de protectie politica si sa dezvolte afaceri mai mult decit prospere in Romania e unul dintre argumentele pe care le avanseaza francezul. Presedintele Basescu, presupune jurnalistul, ar fi fost pus in fata unei dileme demne de Corneille: sa abandoneze jurnalistii sau sa colaboreze cu fostii informatori ai lui Ceausescu.
Primele calatorii in Romania comunista i-au dat lui Décotte impulsul de a cerceta calupuri de istorie din ce in ce mai indepartate de perioada care a urmat dupa „obsedantul deceniu“. In capitole concise, francezul expune principalele mutari care au modificat cursul istoriei, de la formarea primelor voievodate si pina la instalarea comunismului. Constituirea monarhiei, o data cu venirea principelui Carol, povesti de la palat, portrete carismatice sau figuri controversate, care au alimentat birfele protipendadei din regat, fiecare isi gaseste un loc in cartea lui Décotte. Perioada Belle Époque din Romania, cu regulile imprumutate de la Paris, si spectacolul dat de Bucurestiul interbelic sint fatete care nu aveau cum sa lipseasca dintr-o carte
despre insolitul vietii unei natiuni. Documentar, compendiu de istorie si totodata jurnal de calatorie, cartea lui Alex Décotte se fereste de cliseele compilate in ghiduri turistice. In schimb, aduce in actualitate „apocrifele“ istoriei de manual si povesti culese din rindul celor ale caror nume nu se regasesc decit in interviurile putinilor istorici care se incumeta sa cerceteze „gaurile negre“ ale trecutului.
Décotte a fost cu ochii pe Romania din anii ’70, cind a venit aici sa-l intervieveze pe Nicolae Ceausescu. Isi aminteste ca interviul a aparut in „Scinteia“, ziar ajuns subiect al unor bancuri de trista amintire, pe care jurnalistul nu le-a sters din memorie: „De ce citesc romanii «Scinteia»? Pentru ca spera ca intr-o zi or sa vada pe prima pagina ferparul lui Ceausescu“. In amintirile lui Décotte, Ceausescu e o figura pipernicita care incearca sa-si recite corect discursul in fata unui jurnalist strain. Comparind personajul aproape caraghios din fata lui cu portretul pe care i-l facea Pacepa in memoriile de dupa emigrarea spre Vest, jurnalistul nu reuseste sa suprapuna cele doua figuri. „Ginditorul Dunarii si geniul Carpatilor“ din „odele conducatorului iubit“ e greu de recunoscut in trasaturile celui care-i raspunde, poticnit, la intrebari.
Surprinzator este efortul cu care jurnalistul, intrigat de bizareria cotidianului saptezecist, si-a propus sa scoata la suprafata farime din istoria recenta a Romaniei, care au patruns cu greu chiar si in agenda de lucru a cercetatorilor romani. Regimul penitenciar de la Sighet, Gherla sau Baia Sprie, experimentul de reeducare de la Pitesti, constituirea unor grupuri de rezistenta in munti, disidenta din diaspora - fiecare episod din care e montat documentarul terorii e investigat si completat cu marturii ale supravietuitorilor sau ale familiilor pentru care traumele sint vii. Daca urmele abuzurilor sint lesne de inregistrat, nu e mai putin adevarat ca reconstruirea trecutului, chiar proaspat, e sabotata de lacune inca neelucidate.
De la istoria din spatele marelui jaf comunist, reconstituita in documentarul lui Alexandru Solomon, si pina la impulsul care a scos Romania in strada in decembrie ’89, firul logic al lamuririlor e sugrumat de ipoteze contradictorii. Jurnalistul se abtine de la concluzii, expune date adunate din interviuri, documente si din experienta fiecarei intoarceri in Romania. Caracterul particular al disidentei iese la lumina din interviuri cu Doina Cornea si Ana Blandiana, dar si din evocarea tinarului Radu Filipescu, cel care a avut curajul sa lase in cutiile postale manifeste dactilografiate prin care chema oamenii la adunari pasnice, in semn de solidaritate antisistem.
Discutiile cu Gelu Voican Voiculescu incearca sa lamureasca episodul asasinarii lui Ceausescu, iar cele cu Marian Munteanu sint menite sa deconspire logistica din spatele venirii minerilor in vara lui ’90. Pentru Décotte, Voiculescu e un personaj atras in egala masura de ezoterism si de femei, iar comentariile acestuia asupra revolutiei din ’89 il stupefiaza. Jurnalistul isi aminteste ca, pentru „omul cu barba alba“, decembrie ’89 nu era nici mai mult, nici mai putin decit un epifenomen al cursului destinului, din moment ce caderea comunismului fusese anuntata in cartea profetiilor lui Nostradamus.
Investigatia lui Décotte in subsolurile agitate ale vietii autohtone se incheie cu doua episoade: mineriadele din ’90 si criza jurnalistilor romani luati ostatici in Irak. Accentul, si de aceasta data, e pe culisele ambelor evenimente, populate de aceleasi fantome ale trecutului recent sau indepartat.
Disparitia suspecta a lui Omar Hayssam, dublata de refuzul presedintelui Basescu de a declara suma platita pentru rascumpararea ostaticilor reprezinta elemente pe marginea carora Décotte nu-si poate refuza citeva semne de intrebare.
Cit despre manevrele care au facut posibila intoarcerea jurnalistilor in tara, autorul „Romaniei insolite“ avanseaza ipoteza reactivarii retelei de agenti de securitate din Orientul Apropiat, consolidata la noi in timpul lui Ceausescu. Pentru a obtine dreptul la rezidenta aici, studentii veniti din Siria si Irak trebuiau sa colaboreze cu Securitatea, aminteste jurnalistul. Teoretic, reteaua a fost dezactivata dupa Revolutie, dar Décotte sustine ca ea a functionat in continuare, cita vreme a ramas Iliescu la putere. Faptul ca cetateni precum Munaf si Hayssam au reusit sa beneficieze de protectie politica si sa dezvolte afaceri mai mult decit prospere in Romania e unul dintre argumentele pe care le avanseaza francezul. Presedintele Basescu, presupune jurnalistul, ar fi fost pus in fata unei dileme demne de Corneille: sa abandoneze jurnalistii sau sa colaboreze cu fostii informatori ai lui Ceausescu.
Primele calatorii in Romania comunista i-au dat lui Décotte impulsul de a cerceta calupuri de istorie din ce in ce mai indepartate de perioada care a urmat dupa „obsedantul deceniu“. In capitole concise, francezul expune principalele mutari care au modificat cursul istoriei, de la formarea primelor voievodate si pina la instalarea comunismului. Constituirea monarhiei, o data cu venirea principelui Carol, povesti de la palat, portrete carismatice sau figuri controversate, care au alimentat birfele protipendadei din regat, fiecare isi gaseste un loc in cartea lui Décotte. Perioada Belle Époque din Romania, cu regulile imprumutate de la Paris, si spectacolul dat de Bucurestiul interbelic sint fatete care nu aveau cum sa lipseasca dintr-o carte
despre insolitul vietii unei natiuni. Documentar, compendiu de istorie si totodata jurnal de calatorie, cartea lui Alex Décotte se fereste de cliseele compilate in ghiduri turistice. In schimb, aduce in actualitate „apocrifele“ istoriei de manual si povesti culese din rindul celor ale caror nume nu se regasesc decit in interviurile putinilor istorici care se incumeta sa cerceteze „gaurile negre“ ale trecutului.
Cabaretul s-a mutat la Operetă
Răzvan Mazilu, prezentând un moment celebru din “Cabaret” la finalul unui spectacol cu momente de operetă clasică este imaginea perfectă a unui teatru care este nevoit să meargă în două direcţii.
Noua conducere a Teatrului Naţional de Operetă îşi propune să vină atât în întâmpinarea fanilor operetei clasice, cât şi a celor care spun că aici ar trebui să se producă musicaluri. 2007 a marcat apariţia în acest teatru a unor producţii diverse.
Au fost şi “Broadway-Bucureşti” şi “Bal”, un spectacol de teatru dans, dar şi piese clasice. Urmează “Cabaret” şi “Liliacul”. Şi refacerea sălii nu s-a terminat decât săptămâna trecută.
Arii, balete şi duete faimoase
Trei ani a durat ca sala Teatrului de Operetă, afectată de un incendiu în ianuarie 2005, să fie complet refăcută. Nefericitul eveniment din 2005 a repus în discuţie problema sediului acestei instituţii care, din 1986, când a fost dărâmat sediul de pe cheiul Dâmboviţei, funcţionează în Sala Mică a Teatrului Naţional.
Instituţia condusă de Ion Caramitru şi-a revendicat dreptul de proprietate asupra acestei săli şi cândva Teatrul Naţional va avea cinci săli. În schimb, Teatrul de Operetă va avea din nou propriul sediu. Lucrările la sala Omnia, acolo unde se va muta opereta, vor începe în cursul acestui an. Până când se va termina construcţia, instituţia va funcţiona în continuare în Sala Mică a Teatrului Naţional.
Cu covor
roşu, şampanie, caviar, artificii şi un spectacol de varietăţi, această sală a fost redeschisă duminică pentru public. Privită din unghiul spectatorului, ea arată exact la fel ca înainte de incendiu. Însă, dotările tehnice sunt mult îmbunătăţite. În plus
, Opereta dispune acum şi de un pian Bösendorfer, un unicat pe scena culturală românească.
În martie, teatrul, care timp de doi ani şi-a prezentat spectacolele în diferite săli din Bucureşti, a revenit în sala mică a TNB. Cum scena încă nu fusese refăcută, s-a achiziţionat atunci o scenă mobilă. Şi dacă în martie, revenirea Teatrului de Operetă în propria sală a fost sărbătorită cu un spectacol de tip Broadway, redeschiderea de duminică a marcat o revenire la opereta clasică.
“Bal la Prinţul Orlovski” e un spectacol în care Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian” a adunat momente din diferite spectacole mai vechi sau mai noi. Arii şi duete celebre din “Liliacul”, “Văduva Veselă” sau “Contesa Maritza”, în interpretarea unor vedete ale teatrului ca Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Alfredo Pascu au făcut corp comun cu balete celebre interpretate de ansamblul instituţiei.
Alexandru Tomescu - cel mai aplaudat protagonist al spectacolului
Pianul Bösendorfer trebuia şi el inaugurat şi această onoare i-a revenit lui Horia Mihail care în prima parte a cântat un fragment din Chopin. Unul din interpreţii celui mai aplaudat moment al spectacolului a fost acelaşi Horia Mihail.
Ceilalţi protagonişti ai acestui glorios moment au fost Alexandru Tomescu şi vioara Stradivarius Elder Voicu. Şi spectacolul nu s-a terminat atunci când interpreţii au ieşit la aplauze pe “Marşul lui Radetzky”.
În foaier, mai urma ceva. Printre spectatori, între ziariştii care transmiteau în direct momentul redeschiderii Operetei, Răzvan Mazilu şi câteva dansatoare au prezentat numărul din “Cabaret” cu care începe spectacolul “Broadway- Bucureşti”.
Şi nici chiar doamnele care în martie la premiera cu “Broadway-Bucureşti” spuneau că “asta nu e operetă” n-au mai strâmbat din nas.
Noua conducere a Teatrului Naţional de Operetă îşi propune să vină atât în întâmpinarea fanilor operetei clasice, cât şi a celor care spun că aici ar trebui să se producă musicaluri. 2007 a marcat apariţia în acest teatru a unor producţii diverse.
Au fost şi “Broadway-Bucureşti” şi “Bal”, un spectacol de teatru dans, dar şi piese clasice. Urmează “Cabaret” şi “Liliacul”. Şi refacerea sălii nu s-a terminat decât săptămâna trecută.
Arii, balete şi duete faimoase
Trei ani a durat ca sala Teatrului de Operetă, afectată de un incendiu în ianuarie 2005, să fie complet refăcută. Nefericitul eveniment din 2005 a repus în discuţie problema sediului acestei instituţii care, din 1986, când a fost dărâmat sediul de pe cheiul Dâmboviţei, funcţionează în Sala Mică a Teatrului Naţional.
Instituţia condusă de Ion Caramitru şi-a revendicat dreptul de proprietate asupra acestei săli şi cândva Teatrul Naţional va avea cinci săli. În schimb, Teatrul de Operetă va avea din nou propriul sediu. Lucrările la sala Omnia, acolo unde se va muta opereta, vor începe în cursul acestui an. Până când se va termina construcţia, instituţia va funcţiona în continuare în Sala Mică a Teatrului Naţional.
Cu covor
roşu, şampanie, caviar, artificii şi un spectacol de varietăţi, această sală a fost redeschisă duminică pentru public. Privită din unghiul spectatorului, ea arată exact la fel ca înainte de incendiu. Însă, dotările tehnice sunt mult îmbunătăţite. În plus
, Opereta dispune acum şi de un pian Bösendorfer, un unicat pe scena culturală românească.
În martie, teatrul, care timp de doi ani şi-a prezentat spectacolele în diferite săli din Bucureşti, a revenit în sala mică a TNB. Cum scena încă nu fusese refăcută, s-a achiziţionat atunci o scenă mobilă. Şi dacă în martie, revenirea Teatrului de Operetă în propria sală a fost sărbătorită cu un spectacol de tip Broadway, redeschiderea de duminică a marcat o revenire la opereta clasică.
“Bal la Prinţul Orlovski” e un spectacol în care Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian” a adunat momente din diferite spectacole mai vechi sau mai noi. Arii şi duete celebre din “Liliacul”, “Văduva Veselă” sau “Contesa Maritza”, în interpretarea unor vedete ale teatrului ca Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Alfredo Pascu au făcut corp comun cu balete celebre interpretate de ansamblul instituţiei.
Alexandru Tomescu - cel mai aplaudat protagonist al spectacolului
Pianul Bösendorfer trebuia şi el inaugurat şi această onoare i-a revenit lui Horia Mihail care în prima parte a cântat un fragment din Chopin. Unul din interpreţii celui mai aplaudat moment al spectacolului a fost acelaşi Horia Mihail.
Ceilalţi protagonişti ai acestui glorios moment au fost Alexandru Tomescu şi vioara Stradivarius Elder Voicu. Şi spectacolul nu s-a terminat atunci când interpreţii au ieşit la aplauze pe “Marşul lui Radetzky”.
În foaier, mai urma ceva. Printre spectatori, între ziariştii care transmiteau în direct momentul redeschiderii Operetei, Răzvan Mazilu şi câteva dansatoare au prezentat numărul din “Cabaret” cu care începe spectacolul “Broadway- Bucureşti”.
Şi nici chiar doamnele care în martie la premiera cu “Broadway-Bucureşti” spuneau că “asta nu e operetă” n-au mai strâmbat din nas.
Balşoi, şuşanea de fiţe
Afluenţa de public la spectacolele Teatrului Balşoi din Moscova a fost umbrită de mari deficienţe organizatorice.
Anunţate cu surle şi trâmbiţe, spectacolele Teatrului Balşoi din Moscova, cu „Spărgătorul de nuci“, de P.I. Ceaikovski, s-au dovedit sâmbătă a fi o mare dezamăgire pentru toată lumea, chiar şi pentru protipendada Bucureştiului, care a plătit şi 250 de lei pentru un bilet în sectorul VIP al Sălii Palatului. Printre personalităţie prezente s-au numărat Adriean Videanu, George Copos sau Cozmin Guşă.
Marea majoritate a specialiştilor au definit evenimentul, pentru EVZ, ca „o şuşă ordinară“. Ei au avertizat publicul să nu ia din nou „plasă“, la reprezentaţia cu „Lacul lebedelor“, cu care organizatorul, Asociaţia Dracula, „ameninţă“ pentru data de 23 martie.
Principala răspundere pentru „bătaia de joc“ la adresa plătitorilor oneşti aparţine aşa-zişilor impresari, Asociaţia Culturală „Dracula“, culpabili atât din punct de vedere al deficienţelor organizatorice, cât şi a modului în care au păcălit lumea cu anunţul că vin „vedetele Teatrului Balşoi“. Organizarea spectacolului nu a putut fi definită decât „mizerabilă“, iar „vedetele“ nu erau decât nume de „a treia mână“ dintre cei 250 de dansatori ai Teatrului.
Muzicologul Oltea Şerban-Pârâu, care a apreciat calitatea artiştilor, este nemulţumită de organizare: „Boxele de control lăsate la marginea covorului de balet, generând accidente, reprezintă o greşeală nepermisă. Morala acestor două spectacole într-o zi (se pare că nevoile financiare îi determină pe balerinii ruşi să accepte şi astfel de eforturi nepermise de codul meseriei) este că, mai departe de satisfacţia publicului şi a organizatorilor, ar trebui să existe cineva care să se gândească şi la artişti“.
O balerină şi-a luxat glezna
Problemele tehnice de la primul spectacol, de la ora 16.00, nu s-au remediat nici la al doilea spectacol, de la ora 20.00. Sonorizarea era la fel de proastă, încât spectatorii aveau impresia că aud superba muzică a lui Ceaikovski la radioul cu tranzistori "al lu' bunica". Un cablu nelalocul lui spânzura de-a latul scenei, obturând priveliştea spectatorilor din loje.
Incidente majore s-au înregistrat şi în a doua reprezentaţie, după împiedicăturile şi căzăturile, din cauza difuzoarelor montate aiurea, de la ora 16.00. Una dintre balerine a căzut pe scenă, şi-a luxat glezna şi a trebuit să fie înlocuită. Solista, plasată într-un scaun
cu rotile, s-a dezechilibrat şi a căzut, iar scaunul s-a dus de-a dura, ca în desene animate.
Toată lumea e de acord că Sala Palatului nu este potrivită pentru un spectacol de balet, iar cei 65 de dansatori nu s-au putut desfăşura. O parte din decorul sărăcăcios a fost preluat de la Opera Naţională, deşi organizatorii susţin că „decorurile sunt cele cu care a venit ansamblul şi numai partea cu basoreliefurile din fundal nu a încăput, fiind înlocuită cu o pânză“.
Snobismul protipendadei
Ileana Iliescu, fostă prim-solistă a Operei Române şi directoare a corpului de balet până în 2004, este cea care a adus baletul Balşoi pe scena Operei în 2001, cu „Giselle“. Extrem de revoltată, marea balerină a declarat pentru EVZ: „Eu am dansat, împreună cu partenerul meu, Marinel Ştefănescu, «Lacul lebedelor » ca prim-balerini la Teatrul Balşoi şi cunosc această companie foarte bine. Pot defini spectacolul la care am asistat aseară ca o şuşă ordinară. Organizatorii îşi bat joc de publicul românesc aducând o companie de mâna a treia sub egida Teatrului Balşoi. Teatrul din Moscova are 250 de dansatori. O trupă rămâne la sediu, una pleacă la Paris, iar în alte părţi, cum e cazul aici, se trimite un ansamblu de ultima mână. Spectac0lul nostru de la ONB este mult mai bun. Se mizează însă pe snobismul oamenilor care nu se pricep şi acum se laudă că au fost aseară la Teatrul Balşoi“.
RATEURILE „DRACULEI“!
Angela Gheorghiu nu mai vine
Asociaţia Dracula mai are eşecuri în „palmares“, anunţând recent că spectacolul programat pe 14 februarie cu Angela Gheorghiu s-a suspendat, iar cumpărătorii îşi vor primi banii înapoi. Spectacolul cu Gheorghiu a mai fost programat o dată, în zadar, şi în decembrie. Tot Dracula a organizat în noiembrie 2006 şi spectacolul „Stelele baletului Operei din Paris“, care a fost o altă mare dezamăgire. Iosif Gheorghiu, care a prezentat sâmbătă seara, lamentabil, „Spărgătorul de nuci“, a spus că ar trebui totuşi „să fim bucuroşi de acest spectacol sublim“. Muzicologul Anca Florea avertizează împotriva înmulţirii unor astfel de şuşe. „Mai e un afiş cu Opera Naţională din Kiev, ori această instituţie nu există.“
Anunţate cu surle şi trâmbiţe, spectacolele Teatrului Balşoi din Moscova, cu „Spărgătorul de nuci“, de P.I. Ceaikovski, s-au dovedit sâmbătă a fi o mare dezamăgire pentru toată lumea, chiar şi pentru protipendada Bucureştiului, care a plătit şi 250 de lei pentru un bilet în sectorul VIP al Sălii Palatului. Printre personalităţie prezente s-au numărat Adriean Videanu, George Copos sau Cozmin Guşă.
Marea majoritate a specialiştilor au definit evenimentul, pentru EVZ, ca „o şuşă ordinară“. Ei au avertizat publicul să nu ia din nou „plasă“, la reprezentaţia cu „Lacul lebedelor“, cu care organizatorul, Asociaţia Dracula, „ameninţă“ pentru data de 23 martie.
Principala răspundere pentru „bătaia de joc“ la adresa plătitorilor oneşti aparţine aşa-zişilor impresari, Asociaţia Culturală „Dracula“, culpabili atât din punct de vedere al deficienţelor organizatorice, cât şi a modului în care au păcălit lumea cu anunţul că vin „vedetele Teatrului Balşoi“. Organizarea spectacolului nu a putut fi definită decât „mizerabilă“, iar „vedetele“ nu erau decât nume de „a treia mână“ dintre cei 250 de dansatori ai Teatrului.
Muzicologul Oltea Şerban-Pârâu, care a apreciat calitatea artiştilor, este nemulţumită de organizare: „Boxele de control lăsate la marginea covorului de balet, generând accidente, reprezintă o greşeală nepermisă. Morala acestor două spectacole într-o zi (se pare că nevoile financiare îi determină pe balerinii ruşi să accepte şi astfel de eforturi nepermise de codul meseriei) este că, mai departe de satisfacţia publicului şi a organizatorilor, ar trebui să existe cineva care să se gândească şi la artişti“.
O balerină şi-a luxat glezna
Problemele tehnice de la primul spectacol, de la ora 16.00, nu s-au remediat nici la al doilea spectacol, de la ora 20.00. Sonorizarea era la fel de proastă, încât spectatorii aveau impresia că aud superba muzică a lui Ceaikovski la radioul cu tranzistori "al lu' bunica". Un cablu nelalocul lui spânzura de-a latul scenei, obturând priveliştea spectatorilor din loje.
Incidente majore s-au înregistrat şi în a doua reprezentaţie, după împiedicăturile şi căzăturile, din cauza difuzoarelor montate aiurea, de la ora 16.00. Una dintre balerine a căzut pe scenă, şi-a luxat glezna şi a trebuit să fie înlocuită. Solista, plasată într-un scaun
cu rotile, s-a dezechilibrat şi a căzut, iar scaunul s-a dus de-a dura, ca în desene animate.
Toată lumea e de acord că Sala Palatului nu este potrivită pentru un spectacol de balet, iar cei 65 de dansatori nu s-au putut desfăşura. O parte din decorul sărăcăcios a fost preluat de la Opera Naţională, deşi organizatorii susţin că „decorurile sunt cele cu care a venit ansamblul şi numai partea cu basoreliefurile din fundal nu a încăput, fiind înlocuită cu o pânză“.
Snobismul protipendadei
Ileana Iliescu, fostă prim-solistă a Operei Române şi directoare a corpului de balet până în 2004, este cea care a adus baletul Balşoi pe scena Operei în 2001, cu „Giselle“. Extrem de revoltată, marea balerină a declarat pentru EVZ: „Eu am dansat, împreună cu partenerul meu, Marinel Ştefănescu, «Lacul lebedelor » ca prim-balerini la Teatrul Balşoi şi cunosc această companie foarte bine. Pot defini spectacolul la care am asistat aseară ca o şuşă ordinară. Organizatorii îşi bat joc de publicul românesc aducând o companie de mâna a treia sub egida Teatrului Balşoi. Teatrul din Moscova are 250 de dansatori. O trupă rămâne la sediu, una pleacă la Paris, iar în alte părţi, cum e cazul aici, se trimite un ansamblu de ultima mână. Spectac0lul nostru de la ONB este mult mai bun. Se mizează însă pe snobismul oamenilor care nu se pricep şi acum se laudă că au fost aseară la Teatrul Balşoi“.
RATEURILE „DRACULEI“!
Angela Gheorghiu nu mai vine
Asociaţia Dracula mai are eşecuri în „palmares“, anunţând recent că spectacolul programat pe 14 februarie cu Angela Gheorghiu s-a suspendat, iar cumpărătorii îşi vor primi banii înapoi. Spectacolul cu Gheorghiu a mai fost programat o dată, în zadar, şi în decembrie. Tot Dracula a organizat în noiembrie 2006 şi spectacolul „Stelele baletului Operei din Paris“, care a fost o altă mare dezamăgire. Iosif Gheorghiu, care a prezentat sâmbătă seara, lamentabil, „Spărgătorul de nuci“, a spus că ar trebui totuşi „să fim bucuroşi de acest spectacol sublim“. Muzicologul Anca Florea avertizează împotriva înmulţirii unor astfel de şuşe. „Mai e un afiş cu Opera Naţională din Kiev, ori această instituţie nu există.“
«No country for old men» din nou câstigator la avanpremiera Oscarurilor
Protagonistii filmului fratilor Joel si Ethan Coen „No country for old men“ s-au numarat printre cåstigatorii premiilor Sindicatului Actorilor Americani (SAG), care au fost decernate in cadrul unei gale ce a avut loc duminica seara la Los Angeles. Alaturi de acestia, au mai urcat pe scena pentru a primi trofee Daniel Day-Lewis, Julie Christie, Ruby Dee sau Alec Baldwin.
Premiile Screen Actors Guild ofera, la fel ca si cele oferite de Sindicatul Regizorilor, o avanpremiera a castigatorilor la Oscar. La categoria Cel mai bun actor in rol principal, trofeul i-a revenit lui Daniel Day-Lewis pentru „There will be blood“, care a dedicat premiul regretatului Heath Ledger. In cadrul evenimentului a avut loc si un moment dedicat tanarului actor disparut inainte de vreme. Cea mai buna actrita in rol principal a fost desemnata Julie Christie, pentru rolul unei bolnave de Alzheimer din „Away from her“. Actorul spaniol Javier Bardem a primit premiul pentru Cel mai bun actor intr-un rol secundar, pentru rolul ucigasului psihopat Anton Chigurh din „No country for old men“. „Am parcurs un drum lung pana sa ajungem aici, iar pentru asta trebuie sa ne multumim noua insine“, a spus Bardem. De asemenea, intreg colectivul de actori ai filmului „No country“ a fost premiat, echipa dedicand reusita fratilor Coen, regizorii acestei productii. Actrita Cate Blanchett a ratat si premiul pentru Cea mai buna actrita rol secundar, acesta revenindu-i lui Ruby Dee, pentru rolul din „American Gangster“. Pentru televiziune, premiile SAG au revenit dramei „Clanul Soprano“, lui James Gandolfini, pentru cel mai bun actor, iar premiul pentru cel mai bun rol feminin i-a revenit lui Edie Falco. Printre castigatori s-au mai numarat Alec Baldwin („30 Rock“ - cel mai bun actor într-un serial de comedie), Tina Fey („30 Rock“ - cea mai buna actrita într-un serial de comedie), „The Office“ (cel mai bun colectiv de actori al unui serial de comedie), Kevin Kline („As You Like It“ - cel mai bun actor într-un film sau o miniserie TV) sau Queen Latifah („Life Support“ - cea mai buna actrita într-un film sau o miniserie TV). Ceremonia a fost lipsita de greva scenaristilor, astfel, a fost desfacut covorul
rosu pentru ca admiratorii si vedetele sa simta cu adevarat stralucirea evenimentului.
Premiile Screen Actors Guild ofera, la fel ca si cele oferite de Sindicatul Regizorilor, o avanpremiera a castigatorilor la Oscar. La categoria Cel mai bun actor in rol principal, trofeul i-a revenit lui Daniel Day-Lewis pentru „There will be blood“, care a dedicat premiul regretatului Heath Ledger. In cadrul evenimentului a avut loc si un moment dedicat tanarului actor disparut inainte de vreme. Cea mai buna actrita in rol principal a fost desemnata Julie Christie, pentru rolul unei bolnave de Alzheimer din „Away from her“. Actorul spaniol Javier Bardem a primit premiul pentru Cel mai bun actor intr-un rol secundar, pentru rolul ucigasului psihopat Anton Chigurh din „No country for old men“. „Am parcurs un drum lung pana sa ajungem aici, iar pentru asta trebuie sa ne multumim noua insine“, a spus Bardem. De asemenea, intreg colectivul de actori ai filmului „No country“ a fost premiat, echipa dedicand reusita fratilor Coen, regizorii acestei productii. Actrita Cate Blanchett a ratat si premiul pentru Cea mai buna actrita rol secundar, acesta revenindu-i lui Ruby Dee, pentru rolul din „American Gangster“. Pentru televiziune, premiile SAG au revenit dramei „Clanul Soprano“, lui James Gandolfini, pentru cel mai bun actor, iar premiul pentru cel mai bun rol feminin i-a revenit lui Edie Falco. Printre castigatori s-au mai numarat Alec Baldwin („30 Rock“ - cel mai bun actor într-un serial de comedie), Tina Fey („30 Rock“ - cea mai buna actrita într-un serial de comedie), „The Office“ (cel mai bun colectiv de actori al unui serial de comedie), Kevin Kline („As You Like It“ - cel mai bun actor într-un film sau o miniserie TV) sau Queen Latifah („Life Support“ - cea mai buna actrita într-un film sau o miniserie TV). Ceremonia a fost lipsita de greva scenaristilor, astfel, a fost desfacut covorul
rosu pentru ca admiratorii si vedetele sa simta cu adevarat stralucirea evenimentului.
Rebengiuc, Dinică şi Marin Moraru, Doctor Honoris Causa
Actorii Gheorghe Dinică, Victor Rebengiuc şi Marin Moraru vor primi mâine titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale" din Bucureşti (UNATC). Cei trei absolvenţi ai secţiei actorie vor primi distincţia în ziua naşterii lui Ion Luca Caragiale, dată aleasă pentru a sărbători cea mai importantă şcoală românească de teatru şi film.
Vacanta de voie
Bucuria vacantei intersemestriale nu le va mai fi umbrita elevilor cu neplacutele teme obligatorii, devenite in anii trecuti o practica obisnuita pentru profesori.
Cel putin in Bucuresti, Inspectoratul Scolar (ISMB) a luat aceasta decizie inca dinaintea vacantei de iarna, cand scolarii au fost liberi trei saptamani. Dar cum era de asteptat, nu toti dascalii au acceptat ideea, mai ales cei de la clasele a XII-a, care ii pregatesc pe liceeni pentru examenul de bacalaureat. Initiativa ramane, insa, laudabila, iar daca va fi respectata macar de jumatate dintre profesori, in cativa ani va deveni lege nescrisa, asa cum ar fi dealtfel normal.
Trebuie stiut ca programul elevilor este extrem de incarcat. Cei mai multi au la scoala minim 6 ore, iar temele pentru acasa le mai ocupa intre 2-4 ore. Astfel, ei invata cam 8-10 ore in fiecare dintre cele cinci zile de scoala pe care le au saptamanal. In ciuda argumentelor perimate, gen "ce de carte
invatam noi pe vremea noastra, si nu ne-am plans", preocuparile de astazi ale tinerilor sunt incomparabil mai multe si mai diverse. In plus
, exista presiunea generata de examenele pe care le modifica an de an Ministerul Educatiei, la care se adauga stresul din partea parintilor, dezorientati si ei.
In concluzie, o pauza de invatat nu poate fi decat binevenita, mai ales cand este inlocuita cu un program inteligent intocmit de profesori si parinti.
Recomandari de sus
Conducerea ISMB recomanda pentru aceasta perioada repetarea sau invatarea de poezii si cantece din literatura pentru copii, realizarea de colaje, participarea la activitati casnice, participarea la spectacole pentru copii, vizualizarea de desene animate nonagresive, dansuri, jocuri diverse.
Pentru invatamantul primar, conducerea institutiei recomanda scrierea unor litere invatate pe diverse suporturi, audierea unor concerte de muzica adecvate varstei, vizualizarea de piese de teatru pentru copii, strangerea sau donarea de jucarii pentru copiii orfani si cei din familii fara posibilitati financiare, vizualizarea de filme nonagresive, activitati sportive si turistice.
Totodata, pentru invatamantul gimnazial se recomanda participarea la concerte adecvate varstei, impreuna cu clasa sau grupul de prieteni, elaborarea unor prezentari Powerpoint, transmiterea unor mesaje constructive prin e-mail catre colegi, prieteni, institutii, initierea unor actiuni comunitare impreuna cu grupul de prieteni, activitati sportive si turistice. Liceenii pot participa la concerte, piese de teatru si filme, exercitii de luare independenta a deciziilor, activitati sportive si turistice. Potrivit structurii anului scolar 2007-2008, elevii au fost in vacanta de iarna in perioada 22 decembrie 2007 - 6 ianuarie 2008.
Semestrul al II-lea incepe in 11 februarie si se incheie in 13 iunie. In acest interval va fi o vacanta de primavara, in perioada Pastilor, intre 26 aprilie si 4 mai. Cursurile sunt reluate in 5 mai, iar semestrul al doilea, adica cursurile din anul scolar 2007-2008, se incheie in 13 iunie. Vacanta de vara se desfasoara din 14 iunie pana in 14 septembrie. Tezele de pe semestrul al II-lea al anului scolar 2007-2008 se sustin, de regula, pana la data de 16 mai. Anul scolar 2007-2008 are 35 de saptamani de cursuri, insumand 175 de zile lucratoare.
Cel putin in Bucuresti, Inspectoratul Scolar (ISMB) a luat aceasta decizie inca dinaintea vacantei de iarna, cand scolarii au fost liberi trei saptamani. Dar cum era de asteptat, nu toti dascalii au acceptat ideea, mai ales cei de la clasele a XII-a, care ii pregatesc pe liceeni pentru examenul de bacalaureat. Initiativa ramane, insa, laudabila, iar daca va fi respectata macar de jumatate dintre profesori, in cativa ani va deveni lege nescrisa, asa cum ar fi dealtfel normal.
Trebuie stiut ca programul elevilor este extrem de incarcat. Cei mai multi au la scoala minim 6 ore, iar temele pentru acasa le mai ocupa intre 2-4 ore. Astfel, ei invata cam 8-10 ore in fiecare dintre cele cinci zile de scoala pe care le au saptamanal. In ciuda argumentelor perimate, gen "ce de carte
invatam noi pe vremea noastra, si nu ne-am plans", preocuparile de astazi ale tinerilor sunt incomparabil mai multe si mai diverse. In plus
, exista presiunea generata de examenele pe care le modifica an de an Ministerul Educatiei, la care se adauga stresul din partea parintilor, dezorientati si ei.
In concluzie, o pauza de invatat nu poate fi decat binevenita, mai ales cand este inlocuita cu un program inteligent intocmit de profesori si parinti.
Recomandari de sus
Conducerea ISMB recomanda pentru aceasta perioada repetarea sau invatarea de poezii si cantece din literatura pentru copii, realizarea de colaje, participarea la activitati casnice, participarea la spectacole pentru copii, vizualizarea de desene animate nonagresive, dansuri, jocuri diverse.
Pentru invatamantul primar, conducerea institutiei recomanda scrierea unor litere invatate pe diverse suporturi, audierea unor concerte de muzica adecvate varstei, vizualizarea de piese de teatru pentru copii, strangerea sau donarea de jucarii pentru copiii orfani si cei din familii fara posibilitati financiare, vizualizarea de filme nonagresive, activitati sportive si turistice.
Totodata, pentru invatamantul gimnazial se recomanda participarea la concerte adecvate varstei, impreuna cu clasa sau grupul de prieteni, elaborarea unor prezentari Powerpoint, transmiterea unor mesaje constructive prin e-mail catre colegi, prieteni, institutii, initierea unor actiuni comunitare impreuna cu grupul de prieteni, activitati sportive si turistice. Liceenii pot participa la concerte, piese de teatru si filme, exercitii de luare independenta a deciziilor, activitati sportive si turistice. Potrivit structurii anului scolar 2007-2008, elevii au fost in vacanta de iarna in perioada 22 decembrie 2007 - 6 ianuarie 2008.
Semestrul al II-lea incepe in 11 februarie si se incheie in 13 iunie. In acest interval va fi o vacanta de primavara, in perioada Pastilor, intre 26 aprilie si 4 mai. Cursurile sunt reluate in 5 mai, iar semestrul al doilea, adica cursurile din anul scolar 2007-2008, se incheie in 13 iunie. Vacanta de vara se desfasoara din 14 iunie pana in 14 septembrie. Tezele de pe semestrul al II-lea al anului scolar 2007-2008 se sustin, de regula, pana la data de 16 mai. Anul scolar 2007-2008 are 35 de saptamani de cursuri, insumand 175 de zile lucratoare.
Greva elevilor se extinde în toată ţara
Pe lângă cei 2.000 de elevi din judeţul Covasna, care au intrat de ieri în grevă japoneză, alţi tineri din Satu Mare şi Harghita protestează începând de astăzi pe tema alocaţiei de stat
Adolescenţii sunt supăraţi pe decizia Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse potrivit căreia elevii care au împlinit 18 ani nu vor mai beneficia de alocaţia de stat. Ministrul muncii, Paul Păcuraru, consideră că alocaţia de stat "nu are legătură cu şcoala, cu prelungirea sau cu frecventarea cursurilor. Nu putem amesteca lucrurile".
Campania
elevilor din judeţul Covasna este susţinută de profesori şi părinţi, adunându-se până în prezent peste 6.000 de semnături. Timp de o săptămână, elevii vor purta banderole albe pe braţ în timpul orelor de predare. Ieri, Coordonatorul Consiliului Judeţean al Elevilor, Elöd Nemes elev în clasa a XII-a la liceul Mikes Kelemen, a declarat „Excluderea din acest program social a elevilor de clasa a XII-a care au atins majoratul constituie o discriminare, cu atât mai mult cu cât tinerii care au împlinit 18 ani şi sunt încă la şcoală nu au venituri proprii.
Elevă în grevă la Liceul Mikes Kelemen din Sf. Gheorghe
Elevă în grevă la Liceul Mikes Kelemen din Sf. ...
De aceea, considerăm că ar fi corect să le fie asigurată alocaţia de stat până la ieşirea din sistemul
de învăţământ de douăsprezece clase", spune Elöd Nemes. El este convins că numărul celor care vor participa la această acţiune se va dubla în următoarele zile.
Manifest bine organizat
Elöd Nemes spune că succesul acţiunii elevilor covăsneni vine din faptul că sunt foarte bine organizaţi. „Ne întâlnim în fiecare vineri şi discutăm problemele noastre. Aşa am început să dezbatem situaţia alocaţiilor, am făcut chiar şi o campanie de informare, după care am început să strângem semnături încă de acum trei săptămâni", a explicat Nemes.
"Unii pot ajunge într-o situaţie absolut nedreaptă"
Pe lângă şuşotelile de pe la colţurile liceelor, potrivit cărora tinerii cred că guvernanţii vor să le sisteze alocaţiile ca să poată "acoperi" majorarea pe care le-au promis-o pentru luna martie a acestui an (de la 32 la 40 de lei/lună), protestatarii au motive clare pentru greva lor.
"Sunt unii colegi care provin din familii sărace şi se bazează foarte mult pe această alocaţie. Mai e şi situaţia absolut nedreaptă în care ar putea ajunge unii, zic eu, din ghinion, adică doar pentru că fac 18 ani, faţă de alţii care vor avea bani", a spus Sorin Oţetea, elev în clasa a IX-a la Grupul Şcolar "Korosi Csama Sandor", din Covasna.
Adolescenţii sunt supăraţi pe decizia Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse potrivit căreia elevii care au împlinit 18 ani nu vor mai beneficia de alocaţia de stat. Ministrul muncii, Paul Păcuraru, consideră că alocaţia de stat "nu are legătură cu şcoala, cu prelungirea sau cu frecventarea cursurilor. Nu putem amesteca lucrurile".
Campania
elevilor din judeţul Covasna este susţinută de profesori şi părinţi, adunându-se până în prezent peste 6.000 de semnături. Timp de o săptămână, elevii vor purta banderole albe pe braţ în timpul orelor de predare. Ieri, Coordonatorul Consiliului Judeţean al Elevilor, Elöd Nemes elev în clasa a XII-a la liceul Mikes Kelemen, a declarat „Excluderea din acest program social a elevilor de clasa a XII-a care au atins majoratul constituie o discriminare, cu atât mai mult cu cât tinerii care au împlinit 18 ani şi sunt încă la şcoală nu au venituri proprii.
Elevă în grevă la Liceul Mikes Kelemen din Sf. Gheorghe
Elevă în grevă la Liceul Mikes Kelemen din Sf. ...
De aceea, considerăm că ar fi corect să le fie asigurată alocaţia de stat până la ieşirea din sistemul
de învăţământ de douăsprezece clase", spune Elöd Nemes. El este convins că numărul celor care vor participa la această acţiune se va dubla în următoarele zile.
Manifest bine organizat
Elöd Nemes spune că succesul acţiunii elevilor covăsneni vine din faptul că sunt foarte bine organizaţi. „Ne întâlnim în fiecare vineri şi discutăm problemele noastre. Aşa am început să dezbatem situaţia alocaţiilor, am făcut chiar şi o campanie de informare, după care am început să strângem semnături încă de acum trei săptămâni", a explicat Nemes.
"Unii pot ajunge într-o situaţie absolut nedreaptă"
Pe lângă şuşotelile de pe la colţurile liceelor, potrivit cărora tinerii cred că guvernanţii vor să le sisteze alocaţiile ca să poată "acoperi" majorarea pe care le-au promis-o pentru luna martie a acestui an (de la 32 la 40 de lei/lună), protestatarii au motive clare pentru greva lor.
"Sunt unii colegi care provin din familii sărace şi se bazează foarte mult pe această alocaţie. Mai e şi situaţia absolut nedreaptă în care ar putea ajunge unii, zic eu, din ghinion, adică doar pentru că fac 18 ani, faţă de alţii care vor avea bani", a spus Sorin Oţetea, elev în clasa a IX-a la Grupul Şcolar "Korosi Csama Sandor", din Covasna.
Universitatile americane, gratis pe Internet
150 de universitati, in frunte cu Massachusetts Institute of Technology (MIT), isi publica gratuit cursurile pe YouTube.
Peste 150 de universitati din toata lumea s-au inscris in miscarea OpenCourseWare (OCW), initiata de Massachusetts Institute of Technology (MIT), de a-si publica, gratuit, cursurile. Cele 5.000 de cursuri pot fi accesate pe YouTube. com, website pe care se pot posta videoclipuri gratuit, sau website-ul universitar al Apple Computer
, iTunes U. MIT a publicat pina acum 1.800 de cursuri, adica aproape intreaga sa programa universitara, potrivit unei informari a Ambasadei SUA in Romania.
„Daca mai exista vreo urma de indoiala cu privire la publicul materialelor video
educationale, aceasta a fost inlaturata de experienta a doi profesori de matematica de la University of Minnesota, Jonathan Rogness si Douglas Arnold, al caror videoclip «Despre transformarile Moebius» a fost vizualizat de aproximativ 1.300.000 ori de cind a fost postat pe YouTube, in luna iunie 2007“, scrie Howard Cincotta, corespondent special pentru Biroul de Informatii privind Programele Internationale ale Departamentului de Stat al Statelor Unite. Si Obadiah Greenberg, manager pe probleme de parteneriate strategice al YouTube, a marturisit pe site-ul Guvernului SUA ca „din ce in ce mai multe colegii si universitati incarca materiale si creeaza canale si ne asteptam ca aceasta categorie, Educatia, sa fie una dinamica pe YouTube“.
Acum doua luni, University of California din Berkeley a devenit prima universitate care a postat pe YouTube videoclipuri in care prezinta, integral, cursurile oferite. Canalul UC Berkeley a fost deschis cu peste 300 de ore de cursuri si evenimente inregistrate video pe diverse teme, de la bioinginerie la studii despre pace si conflicte. Primul videoclip dintr-o serie de prezentari despre biologia integrativa, tinute de prof. Marian Diamond, a fost vizualizat de 89.000 de ori. Primul curs intitulat „Fizica pentru viitorii presedinti“, tinut de profesorul Richard Muller, a fost vizualizat de peste 128.000 de ori, iar cursul „Introducere in nonviolenta“ de 27.000 de ori. Printre celelalte universitati care au lansat propriile canale pe YouTube se numara University of Southern California, Vanderbilt, Duke, Purdue, Auburn si Washington University din St. Louis.
Peste 150 de universitati din toata lumea s-au inscris in miscarea OpenCourseWare (OCW), initiata de Massachusetts Institute of Technology (MIT), de a-si publica, gratuit, cursurile. Cele 5.000 de cursuri pot fi accesate pe YouTube. com, website pe care se pot posta videoclipuri gratuit, sau website-ul universitar al Apple Computer
, iTunes U. MIT a publicat pina acum 1.800 de cursuri, adica aproape intreaga sa programa universitara, potrivit unei informari a Ambasadei SUA in Romania.
„Daca mai exista vreo urma de indoiala cu privire la publicul materialelor video
educationale, aceasta a fost inlaturata de experienta a doi profesori de matematica de la University of Minnesota, Jonathan Rogness si Douglas Arnold, al caror videoclip «Despre transformarile Moebius» a fost vizualizat de aproximativ 1.300.000 ori de cind a fost postat pe YouTube, in luna iunie 2007“, scrie Howard Cincotta, corespondent special pentru Biroul de Informatii privind Programele Internationale ale Departamentului de Stat al Statelor Unite. Si Obadiah Greenberg, manager pe probleme de parteneriate strategice al YouTube, a marturisit pe site-ul Guvernului SUA ca „din ce in ce mai multe colegii si universitati incarca materiale si creeaza canale si ne asteptam ca aceasta categorie, Educatia, sa fie una dinamica pe YouTube“.
Acum doua luni, University of California din Berkeley a devenit prima universitate care a postat pe YouTube videoclipuri in care prezinta, integral, cursurile oferite. Canalul UC Berkeley a fost deschis cu peste 300 de ore de cursuri si evenimente inregistrate video pe diverse teme, de la bioinginerie la studii despre pace si conflicte. Primul videoclip dintr-o serie de prezentari despre biologia integrativa, tinute de prof. Marian Diamond, a fost vizualizat de 89.000 de ori. Primul curs intitulat „Fizica pentru viitorii presedinti“, tinut de profesorul Richard Muller, a fost vizualizat de peste 128.000 de ori, iar cursul „Introducere in nonviolenta“ de 27.000 de ori. Printre celelalte universitati care au lansat propriile canale pe YouTube se numara University of Southern California, Vanderbilt, Duke, Purdue, Auburn si Washington University din St. Louis.
Eşti născut să fii sănătos?
Ordinea în care se nasc copiii în familie influenţează starea lor de sănătate şi comportamentul.
Fraţii cei mari au un risc mai ridicat să devină alergici, din cauză că părinţii îi protejează exagerat şi nu îi lasă să-şi formeze o imunitate
puternică, arată studii internaţionale, citate de publicaţia americană „Prevention“.
Pe de altă parte, fraţii cei mici se maturizează mult mai repede şi riscă să facă mai multe lucruri din teribilism, cum ar fi să se apuce de fumat din adolescenţă.
Fraţii mai mari sunt mai isteţi
Un studiu publicat în „Science Magazine“ arată că fraţii mai mari au un IQ cu trei puncte mai ridicat decât cei mici. Avantajul este că vor avea pe viitor un risc mai scăzut de a se îmbolnăvi de inimă sau de cancer, arată un alt studiu realizat la Universitatea din Glasgow. Dezavantajul este că nu îi vor ocoli alergiile şi chiar astmul.
În copilărie, primii născuţi sunt mult prea protejaţi de microbii şi bacteriile din mediul înconjurător, cu care nu intră în contact decât atunci când încep şcoala sau grădiniţa. Copiii mai mici au ocazia să-şi formeze un sistem
imunitar mai puternic, deoarece intră în contact mult mai devreme cu microbii aduşi de fratele mai mare de-afară.
„Dacă îl mănâncă des nasul şi îi curge, atunci este posibil să aibă o alergie
. Alergiile nu se manifestă cu febră, dureri sau frisoane“, vă învaţă cum să deosebiţi o răceală de o alergie Amal Assa’ad, profesor de alergologie şi imunologie la Centrul Medical de Copii din Cincinnati, citat de publicaţia „Prevention“.
În afară de alergii, fraţii mai mari sunt predispuşi şi la cancer de testicule, după cum arată concluziile unui studiu realizat de Institutul Karolinska din Stockholm. Fraţii mai mari sunt expuşi în pântecele mamei la un nivel mai ridicat de estrogen, ceea ce creşte riscul dezvoltării tumorilor.
Mijlociii, depresivi
Copiii mijlocii au un risc cu 5% mai redus decât fraţii lor mai mici să aibă probleme cu gingiile, probabil datorită faptului că au imunitatea mai bună. Dezavantajul este că mijlociii trec prin mai multe perioade de depresie. „Ei tind să nu aibă încredere în ei, probabil din cauză că părinţii sunt ocupaţi cu creşterea celorlalţi copii“, susţine Frank J. Sulloway, autor al cărţii „Born to Rebel“.
Un studiu al Universităţii Wisconsin arată că părinţii cheltuiesc mai puţini bani şi petrec cu 10% mai puţin timp îngrijindu-şi copiii mijlocii decât pe cei mari sau pe cei mai mici.
Mici şi problematici
Dacă mezinul familiei are avantajul unei imunităţi mult mai bune, este posibil să sufere la capitolul docilitate. Studiile arată că fraţii cei mai mici au cele mai multe probleme de comportament, deoarece se şi maturizează mai devreme.
„Pubertatea precoce duce şi la asumarea mai multor riscuri“, atrage atenţia Joseph Rodgers, de la Universitatea Oklahoma. Astfel, este posibil să vă facă mai multe probleme (să se apuce de fumat din adolescenţă, spre exemplu). Sfatul psihologilor este să discutaţi problemele cu cel mic şi să nu vă sfiiţi să-i răspundeţi, indiferent de nelămurirea pe care o are.
Fraţii cei mari au un risc mai ridicat să devină alergici, din cauză că părinţii îi protejează exagerat şi nu îi lasă să-şi formeze o imunitate
puternică, arată studii internaţionale, citate de publicaţia americană „Prevention“.
Pe de altă parte, fraţii cei mici se maturizează mult mai repede şi riscă să facă mai multe lucruri din teribilism, cum ar fi să se apuce de fumat din adolescenţă.
Fraţii mai mari sunt mai isteţi
Un studiu publicat în „Science Magazine“ arată că fraţii mai mari au un IQ cu trei puncte mai ridicat decât cei mici. Avantajul este că vor avea pe viitor un risc mai scăzut de a se îmbolnăvi de inimă sau de cancer, arată un alt studiu realizat la Universitatea din Glasgow. Dezavantajul este că nu îi vor ocoli alergiile şi chiar astmul.
În copilărie, primii născuţi sunt mult prea protejaţi de microbii şi bacteriile din mediul înconjurător, cu care nu intră în contact decât atunci când încep şcoala sau grădiniţa. Copiii mai mici au ocazia să-şi formeze un sistem
imunitar mai puternic, deoarece intră în contact mult mai devreme cu microbii aduşi de fratele mai mare de-afară.
„Dacă îl mănâncă des nasul şi îi curge, atunci este posibil să aibă o alergie
. Alergiile nu se manifestă cu febră, dureri sau frisoane“, vă învaţă cum să deosebiţi o răceală de o alergie Amal Assa’ad, profesor de alergologie şi imunologie la Centrul Medical de Copii din Cincinnati, citat de publicaţia „Prevention“.
În afară de alergii, fraţii mai mari sunt predispuşi şi la cancer de testicule, după cum arată concluziile unui studiu realizat de Institutul Karolinska din Stockholm. Fraţii mai mari sunt expuşi în pântecele mamei la un nivel mai ridicat de estrogen, ceea ce creşte riscul dezvoltării tumorilor.
Mijlociii, depresivi
Copiii mijlocii au un risc cu 5% mai redus decât fraţii lor mai mici să aibă probleme cu gingiile, probabil datorită faptului că au imunitatea mai bună. Dezavantajul este că mijlociii trec prin mai multe perioade de depresie. „Ei tind să nu aibă încredere în ei, probabil din cauză că părinţii sunt ocupaţi cu creşterea celorlalţi copii“, susţine Frank J. Sulloway, autor al cărţii „Born to Rebel“.
Un studiu al Universităţii Wisconsin arată că părinţii cheltuiesc mai puţini bani şi petrec cu 10% mai puţin timp îngrijindu-şi copiii mijlocii decât pe cei mari sau pe cei mai mici.
Mici şi problematici
Dacă mezinul familiei are avantajul unei imunităţi mult mai bune, este posibil să sufere la capitolul docilitate. Studiile arată că fraţii cei mai mici au cele mai multe probleme de comportament, deoarece se şi maturizează mai devreme.
„Pubertatea precoce duce şi la asumarea mai multor riscuri“, atrage atenţia Joseph Rodgers, de la Universitatea Oklahoma. Astfel, este posibil să vă facă mai multe probleme (să se apuce de fumat din adolescenţă, spre exemplu). Sfatul psihologilor este să discutaţi problemele cu cel mic şi să nu vă sfiiţi să-i răspundeţi, indiferent de nelămurirea pe care o are.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
